Premieră în sistemul de sănătate din România
Într-un an marcat de măsuri dure de austeritate, sistemul sanitar românesc se confruntă cu o situație fără precedent. Pentru prima dată, cheltuielile cu veniturile medicilor depășesc costurile pentru servicii medicale. Concret, statul necesită 15 miliarde de lei pentru servicii, în timp ce salariile medicilor depășesc 16 miliarde de lei. Această situație apare în contextul în care salariile sunt calculate în funcție de numărul de paturi din spitale, iar datele oficiale indică o ocupare medie de sub 55%. Astfel, România dispune de mii de paturi goale în spitale, pentru care se plătesc salarii similare cu cele din unitățile supraaglomerate.
Spitalul Făurei – exemplu de ineficiență
Am vizitat Spitalul Făurei din județul Brăila, una dintre cele mai puțin aglomerate unități medicale din țară. Anul trecut, aici au fost internați doar 1.035 de pacienți, ceea ce înseamnă aproximativ 2 pacienți pe zi, comparativ cu numărul de pacienți pe care un spital din București îi primește într-o lună. Cu toate acestea, spitalul are 104 angajați, inclusiv 13 medici care au contract de muncă, 10 care lucrează doar în regim de gardă și 37 de asistente. Salariile din această unitate sunt comparabile cu cele ale spitalelor supraaglomerate din Capitală: un medic specialist câștigă, în medie, 13.260 lei, iar un medic primar 15.700 lei.
Adrian Marian Gherguș, viceprimarul din Făurei, a subliniat că nu i se pare normal ca salariile să rămână la un nivel maxim în condițiile unei ocupări atât de scăzute. În încercarea de a discuta despre eficiența spitalului, managerul acestei unități, care o conduce de 14 ani, a refuzat să ofere declarații în fața camerelor de filmat. Totuși, în privat, acesta a menționat că bugetul spitalului a fost de 17,6 milioane de lei, cu un excedent de 2,7 milioane de lei, dar 68% din buget este alocat salariilor.
Transferuri de pacienți din lipsă de specialiști
În ciuda abundenței de angajați, mulți pacienți sunt nevoiți să fie transferați la alte spitale din cauza lipsei de specialiști. De exemplu, o pacientă care avea nevoie de un consult cardiologic nu a putut beneficia de acest serviciu în cadrul spitalului Făurei. Viceprimarul Gherguș a explicat că majoritatea cazurilor sunt urgențe, dar compartimentul de Urgențe nu funcționează datorită lipsei medicilor. Deși medicii sunt prezenți la program, nu există un medic specialist în urgențe. Anul trecut, la camera de gardă, care nu dispune de un medic de urgență, au fost primite 6.000 de cazuri, dintre care peste 400 au fost transferate la Spitalul Județean Brăila.
Maternitatea Bunavestire din Galați – o altă unitate în dificultate
Un alt exemplu de spital cu puțini pacienți este Maternitatea Bunavestire din Galați. Dacă în 2019 aici erau internate aproximativ 1.400 de paciente, anul trecut numărul a scăzut la doar 600. Cu 50 de paturi disponibile și doar 20 de paciente internate, costurile pentru salarii rămân ridicate, ceea ce amplifică și mai mult problemele financiare ale unității.
Problemele sistemului de sănătate din România
Costinela Georgescu, managerul maternității „Buna Vestir” din Galați, a declarat că cheltuielile pentru personal depășesc 80%. În contextul unei natalități în scădere drastică și cronică în România, se pune întrebarea dacă este justificat să menținem același număr de paturi de spital ca în urmă cu 30-40 de ani sau dacă ar trebui să se reducă acest număr. Adrian Pană, specialist în Sănătate Publică, subliniază că, atunci când rata de ocupare a paturilor scade sub 80%, patul respectiv devine ineficient.
Reorganizarea spitalelor cu puțini pacienți
Reorganizarea este singura soluție pentru spitalele care se confruntă cu un număr redus de pacienți. În România, există 105 spitale cu un grad de ocupare a paturilor de sub 50%. Dintre acestea, 34 sunt spitale orășenești, 34 sunt spitale municipale, 14 sunt spitale de monospecialitate, 12 sunt județene, iar 11 sunt spitale mari din Capitală.
Planul de eficientizare a sistemului de sănătate
În prezent, se află în derulare un plan de eficientizare a sistemului de sănătate. Președintele CNAS a menționat că printre măsurile propuse se numără plata serviciilor medicale la valoarea reală și utilizarea fondurilor pentru servicii medicale pentru acoperirea salariilor personalului. Spitalele care nu reușesc să se alinieze acestor standarde vor fi supuse reorganizării și eficientizării.
Evaluarea gradului de ocupare a paturilor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că, în cazul în care un spital înregistrează un grad de ocupare al paturilor sub 50% timp de patru ani, aceasta ridică semne de întrebare. El a precizat că evaluarea nu ar trebui să se facă pe întreaga unitate sanitară, ci pe specialitate și pe secție, având în vedere că există secții cu un grad de ocupare de 100%, dar și secții cu doar câțiva pacienți pe lună.
Necesitatea reformelor legislative
Adrian Pană consideră că este esențială o schimbare profundă a legislației. Aceasta ar trebui să fie orientată spre normarea activității și complexității, mai degrabă decât pe baza mobilierului și a numărului de paturi. De asemenea, ar trebui să se reformeze structura specialităților pentru a corespunde nevoilor actuale de sănătate, nu celor din urmă cu 50 de ani.
Finanțarea sistemului de sănătate
Statul alocă anual fonduri din buget pentru peste 100.000 de paturi în spitalele publice, indiferent de gradul de ocupare real. Conform programului de guvernare, se preconizează o reducere cu 20% a acestui număr.
