Furtuna solară din mai 2022: Impactul asupra datelor seismice globale
Furtuna solară care a avut loc în luna mai a anului trecut a fost cea mai puternică înregistrată în ultimele 35 de ani și a avut un impact semnificativ asupra datelor seismice la nivel mondial. Această informație provine din cercetările efectuate de seismologul Jordi Diaz Cusi de la Centrul de Geoștiințe din Barcelona, parte a Consiliului Național de Cercetare din Spania (CSIC).
Detalii despre furtuna geomagnetică
Între 10 și 13 mai 2022, undele solare au ajuns pe Pământ, provocând o furtună geomagnetică de intensitate G5, cel mai înalt nivel posibil. Aceste fenomene nu doar că generează aurore boreale, dar pot perturba și rețelele electrice, sateliții, sistemele de navigație, afectând în același timp și animalele migratoare.
O furtună geomagnetică de lungă durată
Cercetarea a evidențiat că, în timpul acestui episod, semnalele magnetice au fost „înregistrate clar într-un interval de peste 55 de ore”. Studiul, publicat în revista Scientific Reports, subliniază faptul că aceasta a fost una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice observate vreodată de seismometre.
„Măsurătorile multor seismometre de bandă largă distribuite la nivel global au fost influențate de interferențele provocate de această furtună solară majoră”, a declarat Diaz.
Influența curenților electrici asupra senzorilor seismici
Studiul investighează modul în care curenții electrici generați de modificările câmpului magnetic afectează senzorii seismici. Aceste semnale sunt detectate la frecvențe sub 10 mHz, cu o claritate mai mare între 1,5 și 5 mHz, în cadrul pulsațiilor magnetice Pc5.
Deși magnetometrele sunt instrumentele tradiționale pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, cercetările lui Diaz pun în evidență utilitatea seismometrelor de bandă largă ca instrumente complementare. Datorită distribuției lor globale, aceste dispozitive oferă o acoperire extinsă, furnizând date detaliate care contribuie la o mai bună înțelegere a diferitelor faze ale acestor evenimente.
Identificarea urmelor seismice
În timpul furtunii din luna mai, cercetătorii au identificat peste 300 de urme seismice în Europa, în contrast cu cele 30 de magnetograme obținute. Această analiză a fost realizată folosind datele seismice provenite din platformele EIDA-EPOS și FDSN, permițând identificarea tiparelor în semnalele magnetice detectate de seismometrele europene și de rețelele seismice de top din lume.
Concluzii și perspective viitoare
Această abordare deschide noi oportunități pentru explorarea impactului vremii spațiale, demonstrând cum semnalele seismice pot oferi informații suplimentare despre aceste fenomene. „Deși semnalele seismice nu pot înlocui complet datele obținute de magnetometre, ele pot oferi o înțelegere mai profundă a evoluției temporale a furtunilor solare”, a subliniat cercetătorul.
Astfel de descoperiri ar putea revoluționa modul în care sunt monitorizate furtunile solare, consolidând rolul seismometrelor ca instrumente esențiale în observarea spațiului și a efectelor sale asupra planetei.
