Acuzații grave în scandalul furtului tezaurului dacic
Fostul director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer, a declarat că se simte „trădat” de conducerea Muzeului Drents din Assen, în urma furtului comorilor dacice împrumutate de instituția românească.
Acuzații de minciună
Oberländer a afirmat, într-un interviu pentru RTL News, că muzeul olandez „a mințit” în ceea ce privește măsurile de securitate stabilite anterior. Conform acestuia, securitatea era esențială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan. Contractul de împrumut prevedea utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), însă investigațiile au relevat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B).
Deficiențe de securitate
Oberländer a subliniat că gestionarea și protejarea colecțiilor unui muzeu împotriva riscurilor precum incendiile sau furturile sunt incluse într-un raport de facilități, care nu a fost făcut public. El a menționat că, dacă ar fi avut cunoștință despre deficiențele de securitate, nu ar fi trimis exponatele, subliniind importanța protejării patrimoniului românesc și european.
Reacții și consecințe
După incident, Oberländer, în vârstă de 74 de ani, a pierdut postul, iar anul 2025 a fost descris de el ca fiind „unul întunecat”, marcat de critici din partea publicului și a politicii, care l-au acuzat că nu a protejat patrimoniul național. El a menționat că, în trecut, tezaurele dacice au fost împrumutate fără incidente muzeelor din Milano, Beijing și Madrid.
Investigații în curs
Muzeul din Assen, considerat „cel mai sigur” pe baza documentației tehnice, a suferit o spargere care a dus la furtul coifului de aur de la Coțofenești și al trei brățări dacice. Ancheta a scos la iveală multiple defecțiuni de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială. Trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul acestora este programat pentru anul viitor. Bunurile furate nu au fost încă recuperate.
Recompensă pentru informații
Un om de afaceri olandez stabilit în România, Alex van Breemen, a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să ajute la recuperarea comorilor. Reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze acuzațiile, precizând că toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost respectate și că despăgubirea a fost plătită integral de asiguratori. MNIR a refuzat să comenteze, invocând ancheta în curs.
Concluzie
Scandalul furtului tezaurului dacic evidențiază lacunele grave în securitatea muzeală și ridică întrebări serioase despre responsabilitatea instituțiilor în protejarea patrimoniului cultural.
