Intențiile lui Bolojan în contextul reformelor
Florin Cîțu a declarat că efectele pozitive actuale ale economiei românești sunt doar statistice și sunt alimentate de inflație, nu de măsuri economice solide. El a subliniat că statul beneficiază de un spațiu fiscal fictiv, iar cetățenii suportă costurile reale prin scăderea puterii de cumpărare, un fenomen care ascunde lipsa reformelor necesare.
Regimul de îngheț bugetar
Cîțu a menționat că România se află într-un „regim de îngheț bugetar” din 2025, o măsură care se va prelungi și în 2026. El a descris această situație ca fiind o pauză mascată, fără efecte structurale reale asupra economiei.
Pauză fiscală cosmetică
Fostul ministru al finanțelor consideră că actuala pauză fiscală nu este o corecție structurală, ci o „pauză fiscală cosmetizată”. Efectele pozitive raportate sunt, conform lui, doar statistice, fără o bază economică solidă, iar economia rămâne suprataxată și suprarreglementată, fără creștere reală, în timp ce deficitul structural rămâne neschimbat.
Costurile suportate de populație
Conform lui Cîțu, adevăratul cost al acestor măsuri este suportat de cetățeni, care resimt o eroziune a puterii de cumpărare. Această pierdere tăcută, afirmă el, maschează absența reformelor esențiale, transformând inflația în cea mai regresivă formă de ajustare fiscală.
Concluzie
În concluzie, analiza lui Florin Cîțu subliniază nevoia urgentă de reforme structurale în România, avertizând că, fără acțiuni concrete, cetățenii vor continua să sufere din cauza efectelor negative ale politicilor fiscale actuale.
