Presiunea Fiscală asupra Fermierilor
Implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale a creat un șoc financiar în rândul fermierilor, care se confruntă cu o creștere semnificativă a taxelor pe terenurile agricole. De la începutul anului 2026, impozitele pe terenuri au crescut drastic, în unele cazuri dublându-se sau chiar triplându-se. În județul Arad, taxa pe hectar a urcat de la 140 la 260 de lei, iar în Galați, impozitul pentru terenul din extravilan a crescut de la 60 la 236 de lei. Aceste majorări neprevăzute vin într-un context de incertitudine, multe primării reluându-și activitatea completă abia după 8 ianuarie, lăsând contribuabilii în așteptarea noilor cifre oficiale.
Modificări Legislative și Impactul Asupra Fermierilor
Noul pachet de măsuri fiscale nu afectează doar valoarea terenurilor, ci și structurile de producție. El a eliminat cota fixă de 0,4% pentru clădirile agricole și a redus semnificativ scutirile pentru sere, solarii și silozuri, care pot beneficia acum de o reducere de cel mult 50%. De asemenea, baza de calcul pentru terenurile arabile a fost majorată, crescând de la 28 la 75 de lei pe hectar pentru categoria A, iar formula de calcul depinde de rangul localității, aplicându-se coeficienti de corecție.
Reacția Juridică a Fermierilor
În fața acestor creșteri fiscale, a apărut o reacție organizată. Avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat inițierea unor procese colective împotriva noilor grile de impozitare, invitând fermierii să se alăture acțiunilor în instanță. Argumentul principal este că noile taxe descurajează investițiile într-un sector deja fragil și impun o povară disproporționată asupra producătorilor autohtoni, deși legea menține anumite facilități, cum ar fi scutirea de impozit pentru mijloacele de transport utilizate efectiv în agricultură.
Excepții și Protecții Fiscale
În ciuda presiunii fiscale generalizate, există categorii specifice de terenuri exceptate de la plată, cum ar fi suprafețele aferente infrastructurii feroviare, drumurilor naționale, parcurilor industriale, precum și terenurile deținute de culte religioase sau instituții de învățământ de stat, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate pentru activități economice generatoare de profit. De asemenea, terenurile aferente locuințelor veteranilor de război și persoanelor persecutate politic beneficiază de scutiri, oferind o mică zonă de protecție socială în contextul acestor reforme fiscale riguroase.
Concluzie
Creșterea drastică a impozitelor pe terenuri și modificările legislative asociate generează un climat de incertitudine și nemulțumire în rândul fermierilor, care se mobilizează pentru a contesta aceste măsuri în instanță, evidențiind impactul negativ asupra investițiilor și sustenabilității sectorului agricol.
