Întârzieri majore în proiectele de infrastructură europeană
Marile proiecte de transport din rețeaua europeană sunt semnificativ întârziate, riscând să nu atingă obiectivele stabilite pentru 2030, în ciuda alocării a miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene. Aceste întârzieri afectează conectivitatea, comerțul și eforturile de reducere a emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi (ECA).
Impactul întârzierilor asupra României
Printre proiectele analizate se numără A1 România, care este afectată de întârzieri semnificative. Deși s-au investit 15,3 miliarde de euro din fonduri europene începând din 2020, auditorii ECA subliniază că majoritatea proiectelor sunt cu mult în urma graficului stabilit de legislația UE privind rețelele de transport (Trans-European Transport Network – TEN-T), adoptată în 2013.
Cauzele întârzierilor
Întârzierile au fost cauzate inițial de pandemia de COVID-19, iar ulterior de invazia Rusiei în Ucraina, care a dus la creșteri semnificative ale costurilor pentru energie și construcții. Auditorii au constatat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate, iar datele din 2025 arată o majorare de peste 82% în unele cazuri.
Supravegherea insuficientă a Comisiei Europene
Raportul ECA a evidențiat o supraveghere slabă din partea Comisiei Europene în finalizarea coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Auditorii au recomandat îmbunătățirea gestionării financiare a cofinanțării europene pentru aceste megaproiecte, având în vedere că neîndeplinirea obiectivelor TEN-T pune în pericol țintele climatice ale UE pentru 2030.
Consecințele întârzierilor
Întârzierile în proiectele de transport au un impact direct asupra emisiilor de carbon, menținându-le la niveluri ridicate și punând în pericol obiectivul de neutralitate climatică al UE până în 2050. De asemenea, un sistem de transport ineficient va duce la costuri mai mari pentru companii și consumatori, afectând astfel oportunitățile comerciale în interiorul Uniunii Europene.
Statistici și termene de finalizare
Raportul ECA din 2020 a indicat o întârziere medie de 11 ani față de termenele inițiale, iar datele actuale sugerează o agravare, cu întârzieri medii de până la 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. Proiectele precum Basque Y, Lyon-Turin și Canalul Sena–Nord Europa sunt acum estimate a fi finalizate mult după termenele revizuite.
Participarea statelor membre
Opt proiecte majore, implicând 13 state membre (Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda), sunt evaluate în raport. Auditorii ECA concluzionează că obiectivul de finalizare a rețelei centrale TEN-T pentru 2030 va fi ratat.
Concluzie
Întârzierile alarmante în realizarea proiectelor de infrastructură europeană ar putea compromite nu doar conectivitatea regională, ci și angajamentele climatice ale Uniunii Europene, afectând astfel perspectivele economice și sustenabilitatea pe termen lung.
