Scrisoare deschisă a sindicatelor din educație
Principalele federații sindicale din învățământ și cercetare — „ALMA MATER”, FSLI și „SPIRU HARET” — au adresat o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, în care denunță „măsurile injuste și nechibzuite” ale actualei coaliții de guvernare. Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România a intrat pe o traiectorie periculoasă, unde austeritatea este mascată sub forma reformelor, iar promisiunile de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Educația, componentă esențială a securității naționale
Sindicatele evidențiază o contradicție majoră între discursul oficial și realitatea statisticilor. Deși Strategia națională de apărare a țării, adoptată în noiembrie 2020, definește educația ca fiind crucială pentru securitatea națională, deciziile financiare recente par să ignore complet acest fapt. În loc de investiții în educație, sistemul se confruntă cu o subfinanțare cronică, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Sindicatele acuză guvernul că transformă educația și cercetarea în „cauze ale deficitului bugetar”, anihilând ani de investiții și eforturi de modernizare.
Critica adresată președintelui cu trecut academic
Sindicatele își exprimă consternarea față de faptul că un președinte cu experiență academică susține politici care conduc țara spre o paradigmă a „muncii ieftine”. Documentul subliniază că legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetare pentru educație, nu au fost implementate, iar aplicarea lor a fost amânată. Această incertitudine financiară nu doar că blochează dezvoltarea unor sectoare industriale, dar contribuie și la exodul tinerilor specialiști către universități străine, în condițiile în care posturile sunt blocate și granturile naționale lipsesc.
Universitățile și problemele financiare PNRR
O problemă semnificativă este lipsa rambursării fondurilor PNRR destinate cercetării, ceea ce obligă universitățile să suporte din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente. Această situație amenință echilibrul financiar al instituțiilor de învățământ superior, care sunt considerate piloni economici locali. Subfinanțarea universităților are un impact negativ asupra achizițiilor, serviciilor și consumului general, iar lipsa acestor fonduri riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Solicitările sindicatelor
Sindicatele cer abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2025, care au crescut numărul de elevi în clase și au majorat norma didactică, considerându-le un sabotaj al calității educației. Printre solicitările adresate Executivului și Președinției se numără deblocarea angajărilor, menținerea indemnizației de doctorat și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul sindicatelor este clar: România nu poate fi „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar scăderea bugetului educației comparativ cu anul anterior va lăsa o pată de neșters asupra actualei administrații.
Concluzionând, situația actuală a educației din România reflectă o criză profundă, cu implicații grave asupra viitorului academic și economic al țării.
