Richard Werner susține că Uniunea Europeană are o structură instituțională asemănătoare URSS în privința inițierii legislației.
Richard Werner, economist cunoscut pentru popularizarea conceptului de „quantitative easing”, a reaprins dezbaterea privind structura democratică a Uniunea Europeană după o serie de declarații controversate.
Werner susține că modelul instituțional al UE seamănă, în anumite aspecte structurale, cu cel al fostei Uniunea Sovietică.
Argumentul său central:
- Parlamentul European este ales democratic,
- dar nu deține monopolul inițiativei legislative,
- în timp ce Comisia Europeană — instituție nealeasă direct de cetățeni — are rolul principal în propunerea legilor.
Ce spune Richard Werner
Werner afirmă că:
- în URSS exista un parlament aparent democratic,
- însă inițiativa reală venea din Politburo,
- iar cetățenii aveau influență limitată asupra centrului executiv real.
El consideră că UE prezintă o problemă similară; Parlamentul European poate modifica și aproba legislație, dar Comisia Europeană deține aproape monopolul inițiativei legislative.
Este comparația corectă?
Aici apare partea importantă:
comparația este extrem de controversată.
Criticii lui Werner spun că:
- UE are alegeri libere,
- pluralism politic,
- stat de drept,
- presă liberă,
- și separația puterilor,
lucruri care diferențiază fundamental Uniunea Europeană de URSS.
În plus:
- Comisia Europeană este aprobată politic de statele membre și Parlament,
- iar legislația UE trece prin multiple niveluri democratice și instituționale.
Totuși, problema „deficitului democratic” este reală
Chiar și susținătorii UE recunosc existența unei dezbateri vechi privind „democratic deficit”.
Criticii structurii europene spun că:
- cetățenii influențează indirect multe decizii,
- birocrația europeană este foarte puternică,
- iar instituțiile centrale sunt percepute ca distante și tehnocratice.
Această critică există de zeci de ani și este discutată inclusiv în mediul academic și politic mainstream.
Maastricht și accelerarea integrării europene
Werner mai observă că:
- Tratatul de la Maastricht,
- și construcția monedei euro
au fost accelerate imediat după prăbușirea URSS în 1991.
El sugerează că elitele europene au folosit acel moment pentru:
- aprofundarea integrării,
- centralizarea deciziilor,
- și consolidarea proiectului european.
Cine este Richard Werner
Richard Werner este cunoscut pentru:
- teoria privind crearea creditului bancar,
- conceptul modern de quantitative easing,
- și avertismentele timpurii privind vulnerabilitățile financiare înaintea crizei din 2008.
De aceea, opiniile sale atrag atenție chiar și atunci când sunt controversate.
De ce tema devine tot mai sensibilă
În Europa ultimilor ani:
- migrația,
- crizele economice,
- politicile climatice,
- și tensiunile geopolitice
au amplificat scepticismul față de instituțiile europene.
Partidele eurosceptice folosesc frecvent argumentul, Bruxelles-ul concentrează prea multă putere departe de votul direct al cetățenilor.
Comparația dintre UE și URSS este exagerată pentru mulți analiști și ignoră diferențe fundamentale între cele două sisteme.
Dar întrebarea ridicată de Richard Werner rămâne relevantă, cât control democratic direct au cetățenii europeni asupra centrului real de putere al Uniunii?
Iar această dezbatere probabil va deveni și mai intensă în următorii ani.
Sursa principală:
Declarații și interviuri ale Richard Werner privind structura instituțională a Uniunea Europeană
Grad de veridicitate: 67/100
