Fragilitatea economiei românești
Economia României se confruntă cu o perioadă de fragilitate, evidențiată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele publicate pe 5 decembrie de INS indică o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025 față de trimestrul anterior. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale reflectă o economie „la limită”, afectată de șocurile prețurilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este mai mare decât cel din 2024, creșterea este fragilă, bazată pe restructurările companiilor. Sectorul construcțiilor a contribuit semnificativ, cu o creștere de 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avut, de asemenea, avansuri, dar insuficiente pentru a compensa pierderile din industrie (-0,4%), comerț (+0,1%) și intermedierile financiare (-0,6%). Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, cu importurile crescând cu 5,1% și exporturile cu 3,7%.
Estimări pentru trimestrul IV
Adrian Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozitul pe profit și contribuțiile salariale. Totuși, el avertizează că acest lucru nu garantează o revenire solidă. „Economia revine pe plus în T4, dar nu ne încălzește prea mult. În 2026, este posibil să avem oscilații economice”, a declarat el.
Riscurile economice și fiscale
Riscurile principale vin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu subliniază că, fără ajustări, stagnarea economică ar putea duce la un declin accentuat. „Dacă investitorii continuă să plece din cauza taxelor punitive, starea de acalmie s-ar putea transforma într-o furtună recesionistă”, a explicat analistul.
Costurile energiei și impactul asupra competitivității
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din UE, ceea ce afectează competitivitatea producătorilor locali. Negrescu menționează că produsele din import sunt adesea mai ieftine decât cele românești, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice s-au redus, indicând o tendință de economisire din partea populației și instituțiilor.
Concluzie
Fără stimulente precum reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, este puțin probabil ca consumul și investițiile să revină la nivelurile anterioare, lăsând economia românească într-o stare de incertitudine.
