Deficit bugetar și evoluții economice în România
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era de 7,15% din PIB.
Factori care influențează deficitul bugetar
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a subliniat că reducerea deficitului a fost influențată în mod decisiv de inflație și de creșterea taxelor, nu de o corecție structurală a cheltuielilor publice. Inflația ridicată din 2025, de aproximativ 10%, a avut un impact direct asupra veniturilor statului, datorită creșterii valorii veniturilor populației și ale companiilor.
Un exemplu relevant este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care se aplică la prețul final, inclusiv inflația. Chiar și fără o creștere reală a consumului, statul a încasat mai mult datorită majorării prețurilor.
Venituri bugetare în creștere
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungând la 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 1,34 puncte procentuale. Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat o creștere de 19,4%, totalizând 53,43 miliarde de lei, ceea ce depășește ritmul de creștere al salariilor din economie, estimat la 4%. Această creștere se datorează eliminării unor facilități fiscale.
Impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, atingând 39,30 miliarde de lei, fiind explicat atât prin inflație, cât și prin reducerea facilităților fiscale. Încasările nete din TVA au totalizat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% față de 2024, dar această creștere este modestă comparativ cu inflația.
Cheltuieli bugetare și disciplină fiscală
Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 713,68 miliarde de lei, în creștere cu 9,9%, în linie cu inflația. Ca pondere în PIB, cheltuielile au crescut de la 36,93% la 37,52%. Cheltuielile de personal au crescut cu 4,1%, sub rata inflației, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%. Aceste date sugerează o disciplină bugetară relativă, comparativ cu anii anteriori.
Impactul subvențiilor și veniturilor din energie
Reducerea subvențiilor, inclusiv în sectorul energetic, a fost un alt factor semnificativ în ajustarea bugetară. Deși sprijinul pentru consumatori a fost diminuat, prețurile la electricitate au rămas ridicate, iar statul continuă să încaseze TVA, impozit pe profit și taxe suplimentare pe energie.
Previziuni pentru finalul anului
Adrian Codirlașu a avertizat că rezultatul final al deficitului bugetar pe 2025 depinde de cheltuielile din luna decembrie, când statul cheltuie cel mai mult. Dacă guvernul va reuși să mențină cheltuielile sub control, există posibilitatea ca deficitul să fie mai mic decât cel prognozat.
În concluzie, gestionarea deficitului bugetar și a cheltuielilor va avea un impact semnificativ asupra sănătății financiare a României în anii următori, cu implicații pe termen lung asupra economiei naționale.
