Deciziile strategice ale comandantului
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că legislația referitoare la doborârea dronelor și avioanelor intruse în spațiul aerian românesc a fost completată. Decizia finală pentru interceptarea dronelor și aeronavelor militare care încalcă spațiul aerian al României revine comandantului misiunii, în timp ce, pentru aeronavele civile, decizia aparține ministrului Apărării.
Cadrul legal și procedurile de intervenție
Moșteanu a explicat că în cadrul CSAT au fost discutate două proiecte importante, care se leagă de legea 73 din 2025 privind intervenția asupra aeronavelor neautorizate. Această lege a fost aprobată de Parlament și publicată în Monitorul Oficial pe 19 mai. La începutul lunii iulie, ministrul a emis un ordin care stabilește procedurile și linia de comandă pentru intervenția împotriva dronelor. Acest cadru legislativ a fost completat recent cu metodologiile necesare pentru protejarea obiectivelor sensibile.
Obiectivele de protejat și procedurile de intervenție
Ministrul a subliniat că toate instituțiile din Sistemul Național de Apărare au o listă de obiective care necesită protecție. Această listă este actualizată în funcție de circumstanțe, inclusiv pentru evenimente importante care implică lideri de stat sau întâlniri internaționale. Legea prevede trei pași de intervenție: identificarea, bruierea și, în ultimă instanță, intervenția.
Linia de comandă în cazul aeronavelor intruse
Conform noilor reglementări, în cazul dronelor, decizia de intervenție revine comandantului misiunii. În ceea ce privește aeronavele cu pilot, procedura este diferită: pentru aeronavele militare, comanda este coordonată de comandantul misiunii conform regulilor NATO, iar pentru aeronavele civile, decizia de doborâre rămâne la ministrul Apărării.
Contextul deciziilor de intervenție
Ministrul Moșteanu a adus în discuție evenimentele de la 11 septembrie, menționând că acestea au transformat abordarea globală în ceea ce privește securitatea aeriană. Deciziile în cazul aeronavelor civile neidentificate sunt deosebit de sensibile, având implicații politice semnificative.
Concluzie
Aceste măsuri reflectă angajamentul României de a-și proteja spațiul aerian și de a răspunde rapid la amenințările emergente, stabilind un cadru clar pentru intervenții în cazul unor incursiuni neautorizate.
