Plafonarea tarifelor energetice în România
Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) subliniază că, deși România are un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri mici continuă să resimtă o povară financiară semnificativă. De exemplu, o persoană singură care primește ajutor social minim trebuie să plătească anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, comparativ cu situația similară din Grecia, unde aceste costuri sunt aproape complet acoperite de stat.
Impactul plafonării tarifelor
Problema principală pentru persoanele cu venituri foarte reduse nu este prețul energiei, ci procentajul din venit pe care trebuie să-l aloce pentru aceste cheltuieli. Când 30-40% din venitul lunar este destinat energiei, se ajunge la „sărăcie energetică”, o situație în care indivizii nu își pot asigura condiții minime de trai fără sacrificii majore.
Protecția consumatorilor vulnerabili în Grecia
În Grecia, o persoană care trăiește din indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile medii anuale pentru gaze și electricitate ajung la 1.800 de euro, reprezentând 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, ceea ce le permite acestora să nu mai aleagă între hrană și încălzire.
Realitatea din România
În România, o persoană cu ajutor social minim are un venit anual de aproximativ 3.000 de euro, iar costurile cu energia se ridică la aproximativ 1.257 de euro anual. Sprijinul public oferit este de doar 150 de euro pe an, acoperind doar 12% din factura reală. Astfel, peste o treime din venitul unei persoane aflate sub pragul sărăciei se duce pe energie, ceea ce face ca factura să rămână prea mare în raport cu venitul disponibil.
Critica sistemului de plafonare
Plafonarea prețurilor se aplică tuturor consumatorilor, indiferent de venit, limitând tarifele maxime pe care le pot percepe furnizorii. Aceasta ajută la prevenirea creșterilor bruște, dar nu ia în considerare diferențele între consumatorii vulnerabili și cei cu venituri mari. Astfel, o parte din fondurile publice subvenționează gospodării care nu sunt vulnerabile, în timp ce cei care au cea mai mare nevoie primesc ajutoare simbolice.
Comparația cu familiile pe salariul minim
O analiză a AEI arată că o persoană care câștigă salariul minim în România are un venit anual de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile energetice sunt de 1.257 de euro. În Grecia, venitul anual este de aproximativ 10.560 de euro, iar costurile energetice sunt de 1.800 de euro. Sprijinul public în Grecia poate acoperi întreaga factură, în timp ce în România este de aproximativ 142 de euro, obligând familiile vulnerabile să suporte costuri substanțiale din propriul salariu.
Viitorul plafonării prețurilor
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Există speranțe că România nu va experimenta majorări abrupte de prețuri după această dată, iar în prezent există oferte pe piață sub prețul plafonat. Totuși, protecția oferită de plafonare va dispărea complet după această dată.
Concluzie
Plafonarea tarifelor energetice în România nu reușește să protejeze eficient persoanele cu venituri reduse, lăsându-le în continuare expuse la costuri ridicate. Fără o reformă semnificativă a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, situația acestora riscă să se agraveze, în special după expirarea măsurilor de plafonare.
