Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a crescut în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde de lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă. Aceasta reprezintă 60,2% din PIB, în creștere față de 60% în octombrie. Această depășire a pragului de 60% din PIB este o premieră pentru România, conform tratatelor europene și criteriilor asumate la aderarea la Uniunea Europeană.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, ajungând la 77,788 miliarde de lei. Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care totalizează 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei.
Datoria pe termen central și local
Datoria administrației publice centrale a urcat la 1.097 miliarde de lei, în creștere față de 1.091 miliarde de lei în octombrie, majoritatea fiind contractată pe termen mediu și lung. Datoria administrațiilor locale a scăzut ușor, la 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 29,6% din PIB, iar datoria externă a fost de 569,84 miliarde de lei, adică 30,6% din PIB.
Avertismentul expertului economic
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că problema principală este plata datoriei, în contextul unei economii care încetinește. În 2026, România are de plătit 30 de miliarde de euro în contul datoriei, care crește cu echivalentul unui miliard de euro pe săptămână. Negrescu afirmă că România se împrumută în principal pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, precum pensii și salarii, nu pentru investiții.
Posibile soluții și implicații
Negrescu sugerează că soluția ar fi reducerea cheltuielilor statului și restructurarea aparatului public pentru a diminua nevoia de finanțare. Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor, însă aceasta este considerată o „soluție de compromis”. Dacă nu se implementează reforme, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, ceea ce ar ridica semne de întrebare cu privire la capacitatea de plată a statului.
Toată această datorie se plătește din taxe și impozite, iar creșterea datoriei va implica menținerea unor taxe ridicate în anii următori. România se împrumută într-un ritm mai accelerat decât alte state europene, dar problema este că fondurile nu sunt direcționate către investiții majore, ci spre acoperirea cheltuielilor curente.
Concluzie
Această situație ridică îngrijorări asupra sustenabilității economice a României și necesită măsuri imediate pentru a asigura o gestionare eficientă a datoriei publice.
