Curtea Penală Internațională acuză Ungaria
Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile conform Statutului de la Roma, neexecutând mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu. Această afirmație a fost făcută vineri, iar CPI a anunțat că va sesiza Adunarea Statelor Membre cu privire la această situație.
Contextul mandatului de arestare
Mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu a fost emis în noiembrie anul trecut, în urma unor acuzații de crime de război în Fâșia Gaza. Premierul israelian a efectuat o vizită oficială în Ungaria în aprilie, în ciuda cererii CPI din 21 martie de a coopera pentru arestarea sa provizorie.
Reacția Ungariei
Autoritățile ungare nu au răspuns cererii CPI și au justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin lipsa unei legislații interne care să permită acest lucru. De asemenea, guvernul ungar a invocat imunitatea de stat a premierului israelian, susținând că mandatul CPI „nu poate fi considerat un act legal, imparțial și obiectiv”.
Poziția CPI
CPI a subliniat că absența unei legislații interne sau caracterul necorespunzător al acesteia nu justifică nerespectarea obligațiilor statelor membre. Curtea a afirmat că imunitatea nu se aplică în acest caz și că obligația de a coopera era clară pentru Ungaria. „Eșecul arestării suspecților subminează capacitatea Curții de a-și îndeplini mandatul”, a adăugat CPI.
Retragerea Ungariei din Statutul de la Roma
Ungaria și-a anunțat luna trecută intenția de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă retragerea nu va intra în vigoare decât pe 2 iunie 2026. Până atunci, Ungaria are obligația de a respecta Statutul.
Următorii pași
Adunarea Statelor Membre, sesizată de CPI, va decide asupra pașilor următori în cadrul adunării anuale din decembrie.
Acest caz evidențiază tensiunile dintre obligațiile internaționale ale Ungariei și politicile interne, având implicații semnificative asupra relațiilor internaționale și a respectării dreptului internațional.
