Curtea de Conturi și lupta anticorupție
Declarațiile recente ale șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, evidențiază o realitate îngrijorătoare: instituțiile de control din România nu contribuie semnificativ la identificarea și raportarea actelor de corupție. Curtea de Conturi a României, în special, se dovedește a fi un exemplu de ineficiență instituțională.
Control fără consecințe
Deși Curtea de Conturi are responsabilitatea de a controla bugete publice și de a verifica utilizarea fondurilor, în practică, acțiunile de control se limitează adesea la simple constatări, fără a genera sesizări penale. Aceasta se manifestă prin:
- Formulări ambigue;
- Recomandări în loc de sesizări;
- Reclasificarea faptelor potențial penale ca abateri administrative;
- Dezvoltarea unei culturi de evitare a responsabilității.
Astfel, multe acte de corupție rămân nesancționate, iar faptele se pierd în timp.
Cifrele care compromit credibilitatea
Conform datelor prezentate de șeful DNA, în ultimul an, instituțiile de control au efectuat sub 40 de sesizări penale, în contrast cu aproape 2.000 de dosare deschise de DNA. Această discrepanță ridică întrebări despre eficiența Curții de Conturi: România este un exemplu de corectitudine bugetară sau instituția evită în mod sistematic sesizările penale?
Motivul evitării sesizărilor penale
Curtea de Conturi se confruntă cu mai multe obstacole în sesizarea penală:
- Frica de răspundere: Auditorii se tem de consecințele legale ale sesizărilor penale.
- Politizarea conducerii: Conducerea este numită politic, ceea ce duce la autocenzură în raport cu instituțiile sensibile.
- Cultura recomandărilor: Curtea folosește formulări care nu indică ferm prejudiciul, ceea ce minimizează impactul controlului.
Separarea responsabilității
Conform legii, Curtea de Conturi trebuie să sesizeze organele de urmărire penală atunci când identifică indicii de infracțiune. Totuși, în practică, se adoptă o atitudine pasivă, lăsând responsabilitatea deciziilor în seama altora, ceea ce afectează grav lupta anticorupție.
Avertismentul DNA
Mesajul transmis de DNA subliniază că lupta împotriva corupției necesită un sistem funcțional de control și asumare. Faptul că Curtea de Conturi nu contribuie la alimentarea sistemului penal duce la un număr redus de dosare, prejudicii nerecuperate și o scădere a încrederii publice.
Concluzie
Pasivitatea instituțională a Curții de Conturi nu este neutră; ea contribuie la menținerea status quo-ului și protejează rețelele de interese. Este esențial ca această instituție să devină un actor activ în responsabilitatea publică pentru a nu transforma controlul într-un exercițiu formal.
