Creșterea cazurilor de voyeurism în Marea Britanie
În ultima perioadă, numărul cazurilor de voyeurism a crescut alarmant în Marea Britanie, iar victimele semnalează că este extrem de simplu pentru infractori să rămână nepedepsiți. Aceștia se întreabă de ce dispozitivele de spionaj, care pot fi ascunse în diverse obiecte de zi cu zi, nu sunt interzise.
Experiența lui Heidi Marney
Heidi Marney a trăit o experiență șocantă în noua sa locuință, unde s-a mutat temporar. De fiecare dată când se afla la baie, avea senzația că cineva o observa. Deși a cercetat apartamentul, nu a găsit nimic suspect, iar proprietarul părea un om deosebit de amabil. Cu toate acestea, instinctele ei s-au dovedit a fi corecte.
Proprietarul, Robert Holden, care era și unchiul sorei ei vitregi, a filmat-o pe ascuns timp de 11 luni, utilizând o cameră spion disimulată într-un senzor plasat pe un perete al băii. Când Marney a deschis capacul, a descoperit inscripțiile „cameră” și „microfon”. Ulterior, a aflat că Holden a înregistrat mai multe femei timp de aproape 15 ani, păstrând fișiere pe computer cu informații despre fiecare victimă. Anul trecut, a fost condamnat la șase ani și două luni de închisoare pentru faptele sale.
Dispozitivele de spionaj și modul lor de operare
Camerele spion sunt concepute să semene cu obiecte obișnuite, precum ceasuri, adaptoare, ramele foto, umidificatoare sau odorizante de cameră, ceea ce le face extrem de greu de depistat.
Cazuri recente de voyeurism
Condamnarea lui Holden este un exemplu rar de caz care a captat atenția națională, însă presa locală relevă amploarea reală a acestei probleme. Recent, un medic din Glasgow a fost arestat după ce a filmat timp de peste trei ani oaspeții din apartamentul său închiriat prin Airbnb, folosind camere ascunse în dispozitive odorizante.
Alte cazuri notabile includ pe fotograful David Glover, care a filmat peste 100 de femei cu camere spion instalate în cabinele de schimb din studio; Adam Devaney, care a folosit o cameră în formă de stilou pentru a-și filma colegii la toaletă; și Adam Dennis și Robert Morgan, care au utilizat camere ascunse pentru a înregistra peste 5.000 de persoane în vestiare și toalete din mai multe piscine publice din Londra.
Cresterea cazurilor de voyeurism și exhibiționism în Marea Britanie
Anul trecut, Marea Britanie a înregistrat o creștere de 24% a cazurilor raportate de voyeurism și exhibiționism. Ca răspuns la această situație alarmantă, guvernul britanic intenționează să implementeze măsuri mai stricte referitoare la utilizarea camerelor ascunse. Aceste dispozitive sunt extrem de accesibile, putând fi achiziționate din magazine specializate în echipamente de spionaj, dar și de pe platforme comerciale populare.
Camerele ascunse sunt adesea concepute să semene cu obiecte de uz comun, precum ceasuri, adaptoare, rame foto, umidificatoare sau chiar pahare de cafea de unică folosință. Această camuflare ridică întrebări cu privire la legalitatea utilizării lor. „Cum este posibil ca aceste camere să fie legale?” a întrebat Marney, evidențiind potențialul ridicat de abuzuri asociat cu aceste tehnologii. „Se întâmplă mult mai des decât își imaginează oamenii.”
Consecințele limitate ale abuzurilor
Din cele 10.000 de cazuri de voyeurism raportate, doar 600 au ajuns în instanță, ceea ce sugerează că majoritatea cazurilor rămân nedescoperite. Conform cercetătoarei Vicky Lister de la Școala de Psihologie a Universității Kent, cazurile publice reprezintă doar vârful aisbergului. Multe dintre ele au fost ignorate timp îndelungat și puține se finalizează cu condamnarea agresorilor.
În 2020, din numărul total de cazuri raportate, mai puțin de 600 au fost aduse în fața justiției. Progresul tehnologic facilitează accesul la aceste dispozitive, ceea ce a dus la o creștere a interesului pentru activități voyeuristice. Un studiu realizat în Canada a relevat că 79% dintre participanți ar lua parte la astfel de activități dacă s-ar simți în siguranță, fără riscul de a fi descoperiți.
Legătura dintre voyeurism și comportamentele infracționale
Mai multe studii indică faptul că până la 45% dintre violatori și agresori sexuali au avut antecedente de comportament voyeuristic. Lister a subliniat că voyeurismul este adesea o compulsiune care generează dependență: „Cei care au desfășurat astfel de activități o dată tind să continue până când sunt prinși.”
