Proiectul bugetar pe 2026: o abordare pragmatică
Draftul bugetului de stat pentru 2026, aflat încă în lucru, oferă detalii despre alocările financiare între ministere și programe guvernamentale. Cristian Păun, expert în economie, a declarat că actuala construcție bugetară se bazează pe „premise mult mai realiste” comparativ cu anii anteriori, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și veniturile estimate.
Alocări bugetare principale
Printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Educație, cu 57,3 miliarde de lei, Apărare, cu circa 44 miliarde de lei, și Transporturi, cu 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii ar putea ajunge la 158 miliarde de lei, ceea ce constituie o presiune considerabilă asupra bugetului.
Controlul cheltuielilor
Cristian Păun a subliniat că bugetul reflectă o preocupare crescută pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor nelegat de investiții. Deși nu este perfect realist, este o îmbunătățire față de abordările anterioare. Păun a menționat că se caută temperarea cheltuielilor, mai ales a celor fără legătură directă cu investițiile sau cofinanțarea fondurilor europene.
Modificări în alocările ministerelor
Draftul arată modificări în alocările bugetare pentru unele ministere. De exemplu, la Educație, reducerea bugetului este determinată de scăderea cheltuielilor de personal, în special prin eliminarea sporului de doctorat. În contrast, creșterea bugetului pentru Apărare este asociată cu investiții și proiecte europene în domeniul militar.
Programe sociale și măsuri de sprijin
Se preconizează că Ministerul Muncii va beneficia de scheme de compensare pentru energia electrică și gaz, având în vedere creșterea prețurilor la energie. Alte măsuri ar putea include continuarea programelor de asistență socială și facilități fiscale pentru anumite categorii, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
Provocările sistemului de pensii
Sistemul public de pensii reprezintă o cheltuială semnificativă și, pe termen mediu, va deveni tot mai greu de susținut, mai ales după anul 2030. Păun a subliniat riscurile generate de scăderea populației active și migrația forțată a forței de muncă, ceea ce va complica și mai mult finanțarea Pilonului 1.
Inflația și riscurile economice
În ceea ce privește inflația, Cristian Păun a observat o temperare a creșterii prețurilor, cu valori recente de aproximativ 8,5-8,7%. Totuși, el a avertizat că evoluțiile geopolitice, cum ar fi conflictele din Orientul Mijlociu, ar putea afecta această tendință. Păun a subliniat că o mare parte din prețul carburanților este generată de taxe, nu de costul petrolului, și a recomandat autorităților să evite explicațiile simpliste pentru scumpiri.
Obiectivele bugetului
Proiectul de buget urmărește o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, considerată rezonabilă în contextul economic actual, cu scopul de a menține stabilitatea și de a permite economiei să se redreseze treptat.
În concluzie, proiectul bugetar pe 2026 reflectă o abordare mai pragmatică și un efort de control al cheltuielilor, dar se confruntă cu provocări semnificative legate de sistemul de pensii și de inflație, care ar putea influența sustenabilitatea acestuia pe termen lung.
