Contre între dezvoltatorii imobiliari și administrația locală
Anul 2025 aduce noi tensiuni între dezvoltatorii imobiliari și Nicușor Dan, primarul Capitalei, în legătură cu blocajele privind eliberarea autorizațiilor pentru proiectele mari, în special în ceea ce privește Planurile Urbanistice Zonale (PUZ). Un antreprenor avertizează că stagnarea în emiterea PUZ-urilor de către administrație de câțiva ani ar putea afecta grav piața imobiliară din București.
Proiectul Lagoon City București
Lucian Azoiței, fondatorul Forty Management, este un dezvoltator cu mai multe proiecte imobiliare în desfășurare. Acesta a declarat pe o platformă de socializare că așteaptă de patru ani aprobarea PUZ-ului pentru Lagoon City București, un proiect dedicat „reconversiei urbane verzi” în zonele fostelor platforme industriale. Proiectul prevede construirea unui hotel, 8.200 de metri pătrați de birouri, 7.900 de metri pătrați de spații comerciale, 400 de apartamente de închiriat, precum și restaurante, baruri și cafenele în zona Dămăroaia, în apropierea Parcului Herăstrău.
Importanța PUZ-ului
PUZ-ul este un document esențial care trebuie aprobat de Primăria Capitalei pentru construcțiile ce depășesc 3.000 de metri pătrați și care necesită schimbarea destinației terenurilor. Azoiței subliniază că PUZ-urile sunt cruciale mai ales pentru proiectele imobiliare complexe.
Acuzații de blocaj administrativ
Antreprenorul acuză administrația locală că nu depune eforturi suficiente pentru a debloca procesul de emitere a PUZ-urilor pentru proiectele mari. „Nu există nimic concret, vreo dezbatere sau dialog pe această temă importantă pentru viitorul orașului nostru, în special în ceea ce privește investițiile necesare dezvoltării”, afirmă Azoiței.
Impactul asupra pieței imobiliare
Dezvoltatorul consideră că stagnarea din administrație ar putea conduce la o criză a locuirii în București. „Regretul meu este că am pierdut accesibilitatea pieței imobiliare din București, iar oamenii vor ajunge să închirieze, neputând să își cumpere o casă”, conchide antreprenorul.
Proiecte blocate din cauza lipsei avizelor
În plus, Azoiței menționează că și proiectele finanțate din fonduri europene, precum extinderea spitalelor sau construcția de școli, au fost afectate din cauza refuzului Primăriei de a emite avizele necesare.
Procedura de emitere a PUZ-ului
În ceea ce privește procedura legală, Azoiței explică faptul că emiterea unui PUZ ar trebui să dureze aproximativ 11 luni, timp în care proiectul primește avize de la diverse instituții și trece prin dezbateri publice. Acesta estimează că, pentru elaborarea unui PUZ, sunt implicate aproximativ 20 de instituții și în jur de 70 de persoane, iar costurile se ridică la „zeci de mii de euro”. „Este cel mai complex document urbanistic pe care un privat îl poate obține în prezent, stabilind cele mai înalte standarde urbanistice. Fără obținerea PUZ-ului de la Primăria Municipiului București, nu se poate construi un proiect major”, adaugă Azoiței.
Controverse privind aprobarea PUZ-urilor în București
Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) necesită aprobarea formală din partea Consiliului General al Municipiului București, iar primarul are responsabilitatea de a le include pe ordinea de zi. Dezvoltatorul imobiliar a declarat că, de la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, nu a fost adoptat niciun PUZ pentru locuințe colective. Conform acestuia, există peste 200 de PUZ-uri care așteaptă să fie discutate de primar.
Acțiuni în justiție împotriva primarului
Primarul este implicat în numeroase procese legate de această temă. Dezvoltatorul susține că, în unele dintre aceste cazuri, edilul a pierdut, dar continuă să refuze aprobarea PUZ-urilor. „După 90 de zile de plată a amenzii de 3.000 de lei pe zi, nu mai există alte sancțiuni prevăzute de lege, deoarece legiuitorul nu a anticipat astfel de situații. Sunt sute de procese în curs împotriva Primăriei pentru diferite etape în aprobarea PUZ-urilor”, a adăugat Lucian Azoiței.
Prejudiciul adus interesului public
Contactat pentru a comenta situația, primarul nu a oferit un răspuns până la publicarea acestui articol. De-a lungul timpului, Nicușor Dan a susținut că dezvoltarea imobiliară în oraș a avut loc în mod ilegal. Într-un interviu din urmă cu doi ani, edilul a subliniat că PUZ-urile trebuie să respecte legislația în vigoare, ceea ce nu s-a întâmplat.
Protejarea interesului public
„Se poate construi în București, dar interesul public a fost grav prejudiciat. Oricine venea și solicita un PUZ, autoritatea îl aproba. Noi trebuie să protejăm interesul public, să prevenim densificarea excesivă, să păstrăm spațiile verzi și să ne asigurăm că dezvoltarea urbană este corelată cu educația, transportul public și utilitățile”, a afirmat Nicușor Dan în 2022, menționând că în această perioadă a emis autorizații de construcție.
PUG-ul ca soluție pentru dezvoltarea orașului
Primarul a mai declarat că PUZ-ul este „instrumentul prin care orașul s-a dezvoltat nociv” și a subliniat că blocajul actual este cauzat de verificările efectuate de autorități. „Am avut un Plan Urbanistic General (PUG) în București din anul 2000, care permitea o dezvoltare echilibrată. Totuși, Consiliul General a aprobat de mii de ori PUZ-uri fără o analiză adecvată”, a adăugat Nicușor Dan în 2023.
Puncte de vedere contrastante
Pe de altă parte, Lucian Azoiței susține că niciun PUZ emis pentru dezvoltatorii privați nu a fost suspendat de instanță. „Există câteva PUZ-uri care au fost anulate, dar acestea sunt irelevante pentru piața imobiliară, fiind o cantitate neglijabilă”, a afirmat dezvoltatorul.
Planuri de viitor pentru dezvoltarea Capitalei
Începând din 2020, Nicușor Dan a anunțat că Primăria va elabora un Plan Urbanistic General (PUG) destinat unei dezvoltări unitare a Capitalei. În octombrie 2024, edilul a precizat că PUG-ul ar urma să fie finalizat cel târziu la începutul acestui an. De asemenea, în luna noiembrie, bucureștenii au votat în majoritate „da” la un referendum local pe această temă.
Primarul Capitalei și autorizațiile de construire
Există un apel pentru ca Primarul Capitalei să aibă autoritatea de a emite autorizațiile de construire pentru întreg Bucureștiul. Nicușor Dan a subliniat că, atunci când fiecare sector decide ce și cât se construiește, rezultatul este un oraș aglomerat, dezordonat și lipsit de viziune. El a menționat că în marile capitale, un singur primar are competența de a decide atât în privința clădirilor, cât și a străzilor, transportului public și spațiilor verzi.
Impactul noului PUG
Lucian Azoiței a afirmat că adoptarea noului Plan Urbanistic General (PUG) nu va modifica condițiile pe care dezvoltatorii imobiliari trebuie să le respecte pentru a realiza proiecte de amploare în capitală. Nicușor Dan a subliniat în repetate rânduri că nivelul ridicat de trafic din București este rezultatul dezvoltării haotice a orașului.
Argumentele dezvoltatorilor imobiliari
Dezvoltatorul imobiliar a adus în discuție faptul că imobilele care nu au fost încă construite nu pot genera trafic. Lipsa aprobărilor pentru Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) duce la imposibilitatea obținerii autorizațiilor de construire, ceea ce înseamnă că aceste imobile nu vor avea locuitori și, implicit, nu vor genera trafic.
Boom-ul imobiliar din București
Autoritățile locale afirmă că Bucureștiul a cunoscut un „boom imobiliar” în ultimii ani, chiar și în absența emiterii de PUZ-uri. Fostul viceprimar Horia Tomescu a evidențiat că, între 2019 și 2022, au fost construite 175.000 de noi locuințe. În 2022, numărul total al locuințelor din București era de 1.05 milioane, în timp ce populația capitalei atingea 1.7 milioane de persoane.
