Clinica Prevencia: Te trezești noaptea, dormi prost și ești permanent tensionat? Când insomnia și anxietatea merită evaluate medical

Adormi greu, te trezești la 3 sau 4 dimineața și nu mai poți adormi. A doua zi ești obosit, iritabil și simți că nu te poți concentra.

Seara, când ar trebui să te liniștești, începe din nou același mecanism:

„Dacă iar nu dorm?”

„Cum o să funcționez mâine?”

„De ce nu reușesc să mă opresc din gândit?”

O noapte proastă este normală. Chiar și câteva nopți dificile pot apărea într-o perioadă stresantă, după o boală, o călătorie sau o schimbare importantă de program.

Problema devine diferită atunci când somnul prost începe să se repete, iar anxietatea și oboseala ajung să influențeze activitatea din timpul zilei.

În astfel de situații poate fi utilă evaluarea medicală.

Insomnia nu înseamnă doar că adormi greu

Mulți oameni asociază insomnia exclusiv cu situația în care stau ore întregi în pat fără să poată adormi.

În realitate, problema poate avea mai multe forme:

• adormi foarte greu;
• te trezești de mai multe ori pe noapte;
• te trezești mult prea devreme;
• nu mai reușești să adormi după o trezire;
• dormi aparent suficiente ore, dar somnul nu este odihnitor.

Contează și ceea ce se întâmplă ziua.

Somnul insuficient sau fragmentat poate fi asociat cu:

• oboseală;
• iritabilitate;
• dificultăți de concentrare;
• performanță redusă;
• preocuparea permanentă pentru somn;
• senzația că nu mai poți funcționa normal.

Clinica Prevencia explică separat cauzele insomniei, formele în care poate apărea și momentul în care este utilă evaluarea medicală.

O perioadă stresantă poate strica somnul fără să existe o boală psihiatrică

Un termen-limită important la serviciu, un conflict, o pierdere, probleme financiare sau o schimbare majoră de viață pot modifica temporar somnul.

În astfel de perioade poate fi mai greu să „oprești” gândurile seara.

Corpul este obosit, dar mintea continuă să funcționeze.

Pot apărea:

• preocupări repetate;
• tensiune;
• palpitații;
• senzația că nu te poți relaxa;
• dificultatea de a adormi.

Pentru multe persoane, somnul revine treptat la normal odată cu reducerea stresului.

Dacă însă problema persistă și după ce factorul declanșator s-a redus sau începe să se autoîntrețină, merită evaluată mai atent.

Uneori apare un cerc între anxietate și insomnie

Pacientul începe prin a avea câteva nopți proaste.

Apoi apare teama că nu va putea dormi.

Seara verifică ora în mod repetat.

Calculează:

„Dacă adorm acum, mai am șase ore.”

După încă o jumătate de oră:

„Acum mai am doar cinci ore și jumătate.”

Presiunea de a adormi devine ea însăși un factor care menține starea de alertă.

Se poate forma astfel un cerc:

nu dorm bine → mă tem că nu voi dormi → devin mai tensionat → adorm și mai greu.

Este unul dintre motivele pentru care tratamentul insomniei cronice nu se reduce întotdeauna la administrarea unui somnifer.

Ce înseamnă anxietatea

Anxietatea este o reacție normală atunci când există un pericol, o problemă sau o situație importantă.

Devine relevantă medical atunci când este:

• foarte intensă;
• persistentă;
• dificil de controlat;
• disproporționată față de situație;
• suficient de importantă încât să afecteze viața de zi cu zi.

Persoana poate avea:

• îngrijorare permanentă;
• tensiune musculară;
• neliniște;
• palpitații;
• senzație de lipsă de aer;
• probleme digestive;
• dificultăți de concentrare;
• somn perturbat.

Nu orice persoană stresată are o tulburare de anxietate.

Diagnosticul nu se pune pe baza unei liste de simptome găsite pe internet.

Atacul de panică poate apărea chiar și atunci când persoana nu se consideră „anxioasă”

Un atac de panică poate produce simptome foarte intense:

• palpitații;
• tremur;
• transpirație;
• senzație de sufocare;
• amețeală;
• presiune sau disconfort toracic;
• senzația de pierdere a controlului;
• teama că se întâmplă ceva grav.

Pentru cineva care trăiește primul episod, experiența poate fi foarte înfricoșătoare.

Dar simptomele fizice nu trebuie puse automat pe seama anxietății.

Mai ales când apar pentru prima dată, există contexte în care trebuie excluse cauze medicale cardiovasculare, endocrine, respiratorii sau de altă natură.

„Este doar stres” poate fi uneori o concluzie prea rapidă

Oboseala, palpitațiile, insomnia și neliniștea pot apărea în anxietate.

Dar pot exista și alte cauze.

De exemplu, simptome asemănătoare pot apărea în anumite situații asociate cu:

• probleme tiroidiene;
• anemie;
• unele medicamente;
• consum mare de cofeină sau stimulente;
• tulburări de ritm cardiac;
• apnee în somn;
• alte probleme.

De aceea, evaluarea medicală este importantă mai ales atunci când tabloul este nou sau neobișnuit.

Psihiatria nu presupune să considerăm orice simptom fizic drept „psihologic”.

Sforăitul puternic și somnolența pot indica o altă problemă

O persoană poate spune că doarme prost și se trezește repetat.

Partenerul observă însă că:

• sforăie foarte puternic;
• are pauze de respirație;
• pare că se sufocă în timpul nopții;
• este extrem de somnoroasă în timpul zilei.

În această situație trebuie luată în calcul și o tulburare respiratorie a somnului, precum apneea obstructivă.

Tratamentul exclusiv al anxietății sau al insomniei nu ar rezolva cauza principală dacă problema este respiratorie.

Alcoolul poate părea că ajută somnul, dar îl poate fragmenta

Unele persoane folosesc alcool seara pentru a adormi mai ușor.

Efectul inițial poate fi sedativ.

Dar pe parcursul nopții, alcoolul poate altera arhitectura somnului și poate favoriza trezirile.

În plus, utilizarea repetată a alcoolului ca „tratament pentru somn” poate deveni o problemă în sine.

Același principiu se aplică automedicației cu sedative sau alte produse utilizate fără recomandare.

Pastilele pentru somn nu sunt singura soluție

Există medicamente care pot fi utilizate pentru anumite forme de insomnie și în anumite contexte.

Dar tratamentul trebuie adaptat cauzei și pacientului.

Pentru insomnia cronică, terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie — CBT-I — este una dintre intervențiile cu cea mai bună susținere în ghidurile medicale.

Aceasta poate aborda:

• comportamentele care mențin insomnia;
• asocierea dintre pat și starea de alertă;
• programul de somn;
• gândurile și temerile legate de somn.

În funcție de situație, medicul poate recomanda abordări psihoterapeutice, tratament medicamentos sau o combinație adaptată cazului.

Nu există o singură rețetă valabilă pentru toți pacienții.

Melatonina nu rezolvă orice formă de insomnie

Este ușor disponibilă și este folosită frecvent.

Dar faptul că un produs poate fi cumpărat fără dificultate nu înseamnă că este soluția potrivită pentru orice tulburare de somn.

Insomnia poate avea mecanisme foarte diferite.

Uneori problema este:

• ora biologică;
• anxietatea;
• depresia;
• un obicei de somn;
• o boală medicală;
• un medicament;
• o tulburare respiratorie.

Tratamentul corect începe prin identificarea problemei care trebuie tratată.

Depresia nu înseamnă numai tristețe

Uneori insomnia apare într-un tablou mai larg.

Persoana poate observa:

• pierderea interesului pentru lucrurile care îi făceau plăcere;
• lipsă de energie;
• dificultăți de concentrare;
• retragere socială;
• modificarea poftei de mâncare;
• sentiment de inutilitate sau vinovăție;
• probleme de somn.

Unele persoane cu depresie dorm mai puțin.

Altele pot dormi mai mult.

Insomnia singură nu înseamnă depresie, dar asocierea cu alte schimbări emoționale merită discutată cu medicul.

Când somnul prost începe să afecteze viața de zi cu zi

Un criteriu important este impactul funcțional.

Problema merită mai multă atenție dacă începi să:

• faci greșeli la serviciu;
• nu te mai poți concentra;
• devii foarte iritabil;
• eviți activități;
• nu mai poți conduce în siguranță din cauza somnolenței;
• îți organizezi întreaga zi în jurul faptului că nu ai dormit;
• folosești tot mai des alcool sau medicamente ca să adormi.

În acest punct nu mai discutăm doar despre o noapte neplăcută.

Un jurnal de somn poate ajuta

Înainte de consultație poate fi util să notezi timp de una-două săptămâni:

• la ce oră te culci;
• aproximativ când adormi;
• de câte ori te trezești;
• la ce oră te ridici;
• dacă dormi în timpul zilei;
• când consumi cafea sau energizante;
• dacă bei alcool seara;
• cât de odihnit te simți dimineața.

Un astfel de jurnal poate oferi mai multe informații decât afirmația:

„Dorm foarte prost.”

Telefonul poate întreține problema

Nu este nevoie să demonizăm tehnologia.

Dar folosirea telefonului în pat poate contribui la menținerea stării de alertă prin:

• conținut emoțional;
• notificări;
• conversații;
• verificarea repetată a orei;
• prelungirea voluntară a perioadei înainte de somn.

Pentru persoana care deja se teme că nu va dormi, verificarea telefonului la fiecare trezire poate întări preocuparea legată de somn.

Când este util consultul psihiatric

Evaluarea poate fi justificată atunci când:

• insomnia persistă;
• anxietatea este dificil de controlat;
• apar atacuri de panică;
• simptomele afectează activitatea zilnică;
• există depresie sau schimbări importante ale dispoziției;
• automedicația începe să devină frecventă;
• există mai multe tratamente și trebuie evaluat contextul complet;
• problema nu se ameliorează prin măsuri simple.

Consultația psihiatrică nu presupune automat prescrierea unui medicament.

Rolul medicului este să stabilească:

• ce simptome există;
• de când;
• cât de severe sunt;
• dacă există o tulburare psihiatrică;
• dacă trebuie excluse alte cauze;
• ce tratament este potrivit.

Psihiatru sau psiholog?

Cele două profesii au roluri diferite și adesea complementare.

Psihiatrul este medic.

Poate:

• diagnostica tulburări psihice;
• evalua contextul medical;
• prescrie tratament medicamentos atunci când este indicat;
• recomanda psihoterapie;
• monitoriza evoluția.

Psihologul poate realiza evaluare psihologică și intervenții psihologice în funcție de competența profesională.

În anumite situații pacientul poate beneficia de ambele forme de îngrijire.

Psihoterapia poate face parte din tratament

Pentru anxietate și anumite probleme de somn, psihoterapia poate avea un rol important.

Nu este doar o discuție despre „cum te simți”.

Intervențiile psihoterapeutice structurate pot urmări:

• identificarea mecanismelor care mențin problema;
• modificarea comportamentelor;
• gestionarea îngrijorării;
• dezvoltarea unor strategii de adaptare;
• reducerea evitării.

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda psihoterapie singură sau împreună cu alte forme de tratament.

Consultațiile de Psihiatrie pot fi accesate și prin CAS

În cadrul Clinicii Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de Psihiatrie prin CAS, cu bilet de trimitere și conform condițiilor aplicabile.

Specialitatea este disponibilă în prezent în două locații din București:

• Clinica Prevencia Alunișului, Sectorul 4;
• Clinica Prevencia Fundeni, Sectorul 2.

În cadrul traseului de îngrijire pot fi recomandate, atunci când sunt indicate medical, și servicii conexe precum psihoterapia.

Pentru consultație este util să aduci:

• documentele medicale relevante;
• lista tratamentelor;
• analize sau scrisori medicale dacă există;
• informații despre medicamentele și suplimentele utilizate.

Când trebuie cerut ajutor imediat

Există situații în care nu trebuie așteptată o consultație programată.

Evaluarea urgentă este necesară dacă există:

• gânduri de suicid;
• intenția sau planul de a-ți face rău;
• comportament sever dezorganizat;
• pierderea contactului cu realitatea;
• agitație severă cu risc pentru propria persoană sau pentru cei din jur;
• deteriorarea rapidă și severă a stării psihice.

În asemenea situații trebuie solicitat ajutor medical imediat.

Ideea importantă

O perioadă în care dormi prost nu înseamnă automat insomnie cronică.

Iar o perioadă stresantă nu înseamnă automat o tulburare de anxietate.

Dar dacă ajungi să trăiești săptămână după săptămână într-un circuit de tip:

nu dorm → sunt obosit → devin tensionat → mă tem că nu voi dormi → dorm și mai prost

problema merită evaluată.

Scopul nu este să primești automat un somnifer.

Este să înțelegi:

• de ce nu dormi;
• ce rol are anxietatea;
• dacă există și alte probleme medicale;
• ce intervenție are cele mai mari șanse să rupă cercul.

Somnul nu poate fi comandat.

Dar problemele care îl împiedică pot fi investigate și tratate.