Cercetările Meta: Supravegherea părinților nu reduce dependența adolescenților de rețelele sociale
Un studiu intern la Meta, denumit “Project MYST”, realizat în colaborare cu Universitatea din Chicago, a constatat că supravegherea și controalele parentale, precum limitele de timp și accesul restricționat, au avut un impact redus asupra utilizării compulsive a rețelelor sociale de către adolescenți. Studiul a relevat că tinerii care au experimentat evenimente stresante în viață erau mai predispuși să nu-și modereze utilizarea rețelelor sociale în mod corespunzător.
Contextul procesului judiciar
Aceasta a fost una dintre declarațiile notabile prezentate în cadrul procesului privind dependența de rețelele sociale, care a început săptămâna trecută în Tribunalul Superior din Los Angeles. Reclamanta, identificată prin inițialele “KGM” sau numele “Kaley”, împreună cu mama sa și alții care s-au alăturat cazului, acuză companiile de social media de crearea unor produse “dependente și periculoase” care au dus la suferințe precum anxietate, depresie, dismorfie corporală, tulburări alimentare, auto-vătămare, idei suicidare și altele.
Impactul studiului Project MYST
Kaley a intentat acțiune împotriva Meta, YouTube, ByteDance (TikTok) și Snap, însă ultimele două companii au soluționat pretențiile înainte de începerea procesului. Avocatul lui Kaley, Mark Lanier, a adus în discuție studiul intern de la Meta, afirmând că acesta demonstrează că Meta cunoștea, dar nu a publicat aceste prejudicii specifice.
În cadrul Project MYST, Meta a ajuns la concluzia că “factorii parentali și gospodărești au o asociere redusă cu nivelurile raportate de atenție ale adolescenților în utilizarea rețelelor sociale”. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când părinții încearcă să controleze utilizarea rețelelor sociale de către copii, prin controale parentale sau reguli de gospodărie, nu influențează tendința copilului de a suprautiliza rețelele sociale.
Concluziile studiului
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de adolescenți și părinții acestora. Atât părinții, cât și adolescenții au fost de acord că “nu există nicio asociere între raportările părinților sau ale adolescenților cu privire la supravegherea parentală și măsurile de atenție sau capacitate ale adolescenților”. Avocatul reclamantei a argumentat că utilizarea unor instrumente precum controalele parentale în aplicația Instagram sau limitele de timp pe smartphone-uri nu va ajuta adolescenții să fie mai puțin înclinați să suprasolicite rețelele sociale.
Studiul a mai arătat că adolescenții care au avut un număr mai mare de experiențe adverse în viață, cum ar fi părinți alcoolici sau hărțuirea la școală, au raportat o atenție mai scăzută în utilizarea rețelelor sociale. Acest lucru sugerează că tinerii care se confruntă cu traume în viața reală sunt mai predispuși la dependență.
Reacția lui Adam Mosseri
În timpul mărturiei, Adam Mosseri, șeful Instagram, a susținut că nu era familiarizat cu Project MYST, deși un document părea să indice că el a dat aprobarea pentru continuarea studiului. Mosseri a afirmat că Meta nu etichetează suprasolicitarea ca dependență, ci folosește termenul “utilizare problematică” pentru a se referi la persoanele care “petrec mai mult timp pe Instagram decât se simt bine.”
Responsabilitatea părintelui vs. responsabilitatea companiilor
Avocații lui Meta au subliniat că studiul s-ar fi concentrat mai mult pe înțelegerea dacă adolescenții simțeau că utilizează rețelele sociale prea mult, nu dacă erau efectiv dependenți. Aceștia au încercat să pună mai multă responsabilitate pe umerii părinților și pe realitățile vieții, ca fiind catalizatori pentru stările emoționale negative ale copiilor, nu produsele de social media.
Decizia juriului cu privire la interpretarea constatărilor studiului Project MYST și a mărturiilor celor două părți rămâne de văzut. Mosseri a menționat că constatările MYST nu au fost publicate public și că nu au fost emise avertismente către adolescenți sau părinți ca urmare a cercetării.
Concluzie
Studiul Project MYST subliniază complexitatea problemei utilizării rețelelor sociale de către adolescenți și ridică întrebări importante cu privire la responsabilitatea companiilor de social media în fața efectelor negative asupra sănătății mintale a tinerelor generații.
