Ceaușescu, liderul venerat al României
Un sondaj recent realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 relevă o situație surprinzătoare în politica românească: Nicolae Ceaușescu rămâne cel mai apreciat lider din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist.
Rezultatele sondajului
Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind semnificativ președinții care au condus țara după 1989. Clasamentul preferințelor românilor pentru liderii postdecembriști este următorul:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Profilul susținătorilor
Datele sondajului arată că simpatiile pentru Ceaușescu sunt mai pronunțate în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu rămâne preferatul antreprenorilor, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mari.
Reacții pe generații
Un aspect important al studiului este atitudinea diferită a generațiilor față de figura lui Ceaușescu. Generația X (46-61 ani) se arată mai reticentă, având un scor de 36% în favoarea lui Ceaușescu. În schimb, Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani), care au trăit comunismul doar prin povești, manifestă o simpatie mai mare: 46% și respectiv 42%.
Preferințe internaționale
Referitor la liderii internaționali, românii sunt împărțiți între modele progresiste și cele autoritare:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, atractiv pentru electoratul cu nivel de educație scăzut.
Valorile românilor
Deși mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul este un aspect important în evaluarea stabilității statelor. Studiul a clasificat țările după gradul de încredere:
- Japonia și Germania: în fruntea topului.
- Rusia și Coreea de Nord: asociate cu instabilitatea.
- Ucraina: ocupă locul trei în topul neîncrederii din cauza războiului prelungit.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, având o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele subliniază un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic în care trecutul pare să influențeze percepțiile contemporane.
Aceste rezultate sugerează o revalorizare a figurii lui Ceaușescu în rândul românilor, evidențiind o nostalgie pentru perioadele anterioare și o polarizare a opiniilor în funcție de generație și mediu socio-economic.
