Deficitul bugetar și impactul asupra românilor
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că românii se vor confrunta cu o perioadă de sacrificii după ce guvernul a înregistrat un deficit bugetar alarmant de 9,3% din PIB în 2024. Acest deficit a fost generat în condiții de stabilitate, fără crize majore, ceea ce îl face și mai îngrijorător. Rădulescu a subliniat că trăirea pe datorie, cu un deficit atât de mare, nu este sustenabilă.
Reducerea consumului și măsurile fiscale
Rădulescu a explicat că soluția pentru a face față acestui deficit este reducerea consumului și a cheltuielilor pe o perioadă determinată. A subliniat că majorările de taxe, precum TVA-ul și accizele la carburant, au contribuit la o reducere semnificativă a deficitului public. Deși se estimează o reducere a deficitului la aproximativ 8% în anul următor, aceasta se va realiza în mare parte prin creșteri de impozite.
Impactul asupra categoriilor vulnerabile
Rădulescu a evidențiat că cei mai afectați de această situație sunt românii cu venituri mici, care resimt cel mai puternic scăderea nivelului de trai și povara fiscală. A menționat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice, o măsură promisă de guvern.
Pensiile și cheltuielile cu administrația publică
Consilierul BNR a atras atenția asupra pensiilor magistraților, care sunt printre cele mai mari din lume, subliniind că există doar aproximativ 10.000 de beneficiari. A criticat sistemul, întrebându-se cum este posibil ca judecătorii să iasă la pensie la vârste atât de fragede.
Consecințele deficitului bugetar
Rădulescu a concluzionat că trăirea pe datorie nu poate continua la nesfârșit. Venirea momentului în care datoriile trebuie plătite este inevitabilă, iar măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a preveni o criză economică. Românii trebuie să se pregătească pentru un viitor economic dificil, în special în contextul deficitului bugetar crescut.
În concluzie, deficitul bugetar de 9,3% din PIB va avea un impact semnificativ asupra economiei românești, în special asupra categoriilor vulnerabile, iar măsurile de austeritate și reducerea consumului sunt inevitabile pentru a restabili echilibrul fiscal.
