Planul SUA pentru Gaza: Detalii și reacții
Planul propus de Statele Unite pentru Gaza, prezentat vineri, preconizează un armistițiu de 60 de zile și eliberarea a 28 de ostatici israelieni – atât vii, cât și morți – în prima săptămână. În schimb, se dorește eliberarea a 1.236 de prizonieri palestinieni și a rămășițelor a 180 de palestinieni decedați. Documentul, garantat de președintele american și mediatorii din Egipt și Qatar, stipulează că ajutorul umanitar va fi livrat în Gaza imediat ce Hamas va semna acordul de încetare a focului. Acesta va fi distribuit prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, Semiluna Roșie și alte canale convenite.
Casa Albă a anunțat joi că Israelul a acceptat propunerea americană de încetare a focului. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a informat familiile ostaticilor reținuți în Gaza despre acceptarea acordului, care a fost prezentat de trimisul special al președintelui american în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Biroul premierului nu a oferit comentarii suplimentare pe marginea acestui subiect.
Reacția Hamas
Gruparea militantă palestiniană Hamas a comunicat că a primit răspunsul Israelului la propunerea americană, menționând că aceasta „nu îndeplinește cerințele juste și legitime ale poporului nostru”, printre care se numără încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea crizei umanitare din Gaza. Basem Naim, un oficial Hamas, a declarat că răspunsul Israelului „urmărește în mod fundamental consolidarea ocupației și perpetuarea politicilor de ucidere și înfometare, chiar și în perioada de detensionare temporară”. Totuși, el a subliniat că conducerea Hamas analizează propunerea cu seriozitate.
Condițiile armistițiului
Planul SUA prevede că, în urma instaurării unui armistițiu permanent, Hamas va elibera ultimii 30 dintre cei 58 de ostatici israelieni rămași. De asemenea, Israelul se angajează să oprească toate operațiunile militare în Gaza odată cu intrarea în vigoare a armistițiului. Retragerea treptată a trupelor israeliene va fi parte integrantă a acestui proces.
În ciuda eforturilor depuse, divergențele fundamentale dintre Hamas și Israel au împiedicat realizarea anterioarelor încercări de restabilire a încetării focului, un proces care a eșuat în martie. Israelul a insistat asupra dezarmării complete a Hamas, desființarea acesteia ca forță militară și guvernamentală, precum și eliberarea tuturor ostaticilor înainte de a accepta să pună capăt conflictului. Hamas a respins cerința de a renunța la arme, subliniind că Israelul trebuie să-și retragă trupele din Gaza și să se angajeze în mod serios să pună capăt ostilităților.
Contextul conflictului
Israelul a lansat campania militară în Gaza ca reacție la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și la răpirea a 251 de israelieni. Campania militară ulterioară a provocat moartea a peste 54.000 de palestinieni, conform oficialilor din domeniul sănătății din Gaza, lăsând regiunea în ruină.
Presiune internațională
În prezent, Israelul se confruntă cu o presiune internațională tot mai mare, multe țări europene, care de obicei ezită să critice deschis Israelul, cerând acum încetarea conflictului și o acțiune de ajutor umanitar semnificativă. Biroul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a raportat vineri că Israelul blochează aproape complet ajutorul umanitar destinat Gazei.
Progrese în negocierile pentru încetarea focului în Gaza
Într-o recentă declarație, purtătorul de cuvânt al Witkoff a subliniat că aproape niciun aliment gata de consum nu a reușit să ajungă în zonele afectate, descriind situația drept „cel mai înfometat loc de pe pământ”. Witkoff a anunțat miercuri că Washingtonul este aproape de a „trimite un nou document preliminar” pentru a facilita o încetare a focului între părțile implicate în conflict.
„Am sentimente foarte bune în ceea ce privește ajungerea la o soluție pe termen lung, la o încetare temporară a focului și la o soluție pașnică a conflictului”, a adăugat Witkoff. Conform planului propus, încetarea focului ar putea dura 60 de zile și ar putea fi extinsă dacă negocierile pentru o soluție permanentă nu se finalizează în acest interval.
Reacția Hamas
Sami Abu Zuhri, un oficial de rang înalt al Hamas, a afirmat joi că termenii propunerii actuale reflectă poziția Israelului și nu includ angajamente privind încetarea războiului, retragerea trupelor israeliene sau acceptarea ajutoarelor umanitare, așa cum a solicitat Hamas.
Distribuția ajutoarelor în Gaza
Fundația Umanitară din Gaza (GHF), un grup privat sprijinit de Statele Unite și aprobat de Israel, a raportat că a distribuit peste 1,8 milioane de porții de mâncare în această săptămână. De asemenea, joi, GHF a extins distribuția ajutoarelor la un al treilea loc din Gaza, având în plan deschiderea mai multor puncte de distribuție în săptămânile următoare.
Grupul a fost criticat sever de Națiunile Unite și de alte organizații umanitare pentru inadecvarea și deficiențele sale. Conform datelor ONU, aproximativ 2 milioane de persoane din Gaza sunt în pericol de foamete după 11 săptămâni de blocadă impusă de Israel asupra ajutoarelor destinate regiunii. Marți, scenele de haos s-au intensificat, mii de palestinieni înghesuindu-se la punctele de distribuție, forțând agenții de securitate privați să se retragă.
Acest început tumultuos al operațiunii a crescut presiunea internațională asupra Israelului pentru a permite intrarea mai multor alimente și pentru a opri luptele din Gaza. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că Franța ar putea să-și întărească poziția dacă Israelul continuă să blocheze ajutoarele umanitare către Gaza.
