Ședința Curții Constituționale și Contestația Asociației Centrului pentru Politici Locale
Azi, Curtea Constituțională se reunește pentru a dezbate o contestație depusă de Asociația Centrului pentru Politici Locale. Această contestație se referă la scrutinul electoral desfășurat pe 18 mai și este coordonată de un jurnalist care l-a susținut pe Călin Georgescu în ultimele luni. Asociația contestă, fără succes, decizia Judecătoriei Sectorului 1 de a menține controlul judiciar asupra lui Georgescu.
În același timp, liderul AUR, George Simion, a anunțat că intenționează să conteste rezultatul alegerilor. Joi, Curtea Constituțională ar putea organiza o ședință pentru validarea scrutinului din 18 mai, dar detaliile finale vor fi stabilite după dezbaterea contestației de astăzi.
Acuzațiile de fraude electorale
Asociația Centrul pentru Politici Locale susține că alegerile au fost afectate de fraude severe, documentate și raportate din diverse surse, menționând că aceste aspecte nu pot fi ignorate. În comunicatul de presă, Asociația nu oferă detalii precise despre fraudele reclamate, dar solicită cetățenilor să trimită orice dovadă sau document relevant referitor la neregulile electorale.
„Tăcerea este complicitate. Nu lăsați adevărul să fie îngropat. Considerăm că România a fost supusă unor acțiuni coordonate de subminare a procesului democratic, inițiate încă din decembrie 2024, reprezentând o lovitură de stat mascată”, se arată în declarațiile Asociației.
Declarațiile lui George Simion
George Simion a declarat marți că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea Constituțională, acuzând fără a prezenta dovezi că „voturile moldovenilor” au fost cumpărate și că au existat fonduri alocate din Republica Moldova pentru turism electoral. De asemenea, Simion a afirmat că resurse administrative ale unui alt stat ar fi fost utilizate pentru a influența rezultatul alegerilor, menționând că „persoane decedate” ar fi votat.
„Observatorii internaționali au semnalat ingerințe nu doar din partea Republicii Moldova, ci și a statului francez. Rețelele sociale au fost manipulate, iar algoritmii au fost utilizați pentru influențarea cetățenilor români”, a adăugat Simion în cadrul unei conferințe de presă.
Posibilitatea anulării alegerilor
Conform legii electorale, doar competitorii din cadrul alegerilor pot solicita anularea acestora. Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au fost afectate de fraude care ar putea modifica atribuirea mandatelor sau ordinea candidaților pentru turul II. În acest caz, CCR ar putea dispune repetarea turului de scrutin.
În contextul acestor declarații, Pavel Durov, fondatorul Telegram, a menționat că este dispus să vină în România pentru a depune mărturie, dacă acest lucru ar putea ajuta democrația din țară.
Scrutin în a doua duminică de la anularea alegerilor
Conform articolului 52 din Legea 370/2004, cererea de anulare a alegerilor poate fi depusă de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor din minoritățile naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, precum și de candidații care au participat la alegeri. Această cerere trebuie formulată în termen de maximum 3 zile de la închiderea votului și trebuie să fie motivată, însoțită de dovezile pe care se bazează.
Curtea Constituțională are responsabilitatea de a valida rezultatul scrutinului, asigurând totodată publicarea acestuia atât în mass-media, cât și în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, instituția validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
Actul de validare este redactat în trei exemplare: unul rămâne la Curtea Constituțională, un altul este prezentat Parlamentului pentru depunerea jurământului de către noul președinte, iar al treilea exemplar este înmânat direct acestuia.
