Povestea lui Cristian Morales și a iubitei sale cățelușe
Cristian Morales, un bărbat din Spania, nu a putut suporta gândul de a-și pierde pentru totdeauna prietenul său blănos, buldogul francez pe nume Lola. Cei doi au fost de nedespărțit, iar moartea Lolei a fost un moment devastator pentru Cristian. Așa că, în încercarea de a o readuce la viață, a decis să contacteze un laborator specializat în clonarea animalelor de companie, situat în sudul Spaniei. Acest laborator a început inițial prin clonarea cailor pursânge, dar acum oferă servicii pentru câini și pisici, totul la un preț considerabil.
Durerea despărțirii și dorința de a clona
Lola a murit la vârsta de nouă ani, iar Cristian a decis să înghețe o probă din ADN-ul ei, visând la o zi în care să o poată readuce înapoi. „Vreau să-mi clonez câinele, pe Lola, pentru că simt că povestea noastră nu s-a încheiat cu adevărat”, a spus Cristian. După un accident în care Lola și-a rupt spatele și a dezvoltat septicemie, aceasta a murit din cauza unei pneumonii. Apartamentul lui Cristian din Barcelona este plin de amintiri legate de Lola, care a fost pentru el ca o familie.
Aducerea aminte a Lolei
„Acesta este bolul ei cu mâncare, iar acesta este bolul cu apă. Îi plăceau mingile de tenis, pe care le aducea întotdeauna înapoi”, își amintește Cristian, privind la obiectele care îi amintesc de cățelușa sa. După moartea Lolei, el a decis să ia probe de țesut pentru a o clona într-o bună zi. Cristian își imaginează că, odată ce clonarea va fi completă, va fi ca și cum ar revedea-o pe Lola, chiar dacă știe că nu va fi aceeași. „Ar fi ca o fiică a Lolei pe care nu am avut-o niciodată, sau o soră geamănă născută în altă perioadă”, a adăugat el.
Laboratorul de clonare din Marbella
Laboratorul din Marbella, care a evoluat de la clonarea cailor la clonarea câinilor și pisicilor, susține că clonele sunt aproape identice cu animalele originale. Enrique Criado Scholz, un reprezentant al laboratorului, a explicat: „Dacă animalul era curios, așa va fi și clona lui. Dacă originalul era timid, la fel va fi și clona. Este un animal diferit, dar genetic, este practic același. Deci se va comporta aproape la fel.”
Costurile și dilemele emoționale
Costul procedurii de clonare este semnificativ: 55.000 de euro, iar prelevarea de mostre de țesut pentru un Rottweiler, care urmează să fie clonat, este de 2.800 de euro. Enrique a menționat că mulți clienți apelează la servicii de clonare pentru animale care sunt pe cale să moară sau care au decedat recent, sperând că această acțiune îi va ajuta să depășească durerea pierderii.
Perspectiva psihologică asupra clonării
Cu toate acestea, nu toți experții cred că clonarea animalelor de companie ajută proprietarii să-și reducă tristețea. Psihologul Andres Martin Quinteros a subliniat: „Nu poți evita perioada de doliu sau să-ți prelungești relația cu un animal de companie. O clonă este întotdeauna doar o copie biologică. Dar nu îi poți clona conștiința.”
Clonarea animalelor de companie: O soluție controversată pentru durerea pierderii
Durerea și sentimentul de pierdere rămân constante în viața celor care își pierd animalele de companie. Cu toate acestea, cererea pentru clonarea acestor animale continuă să crească. Laboratoarele care se ocupă cu acest proces au acum mostre de țesut de la sute de animale.
Procesul de clonare explicat
Enrique Criado Scholz, un reprezentant al unui astfel de laborator, explică modul în care funcționează acest proces. „Clientul ne contactează și noi le oferim toate informațiile necesare, explicându-le că o clonă nu este un substitut al animalului original”, spune el. Aceasta este o informație esențială, deoarece scopul nu este să inducă în eroare clienții.
Deciziile clienților privind clonarea
Cristian Morales, stăpânul unei câini pe nume Lola, a decis să plătească pentru prelevarea și depozitarea țesutului acesteia, dar rămâne indecis în privința clonării. „Consider că este o afacere profitabilă, dar extrem de costisitoare. Totuși, poate că prețul va scădea în viitor, iar atunci voi lua o decizie mai bine informată”, afirmă el.
O viziune asupra viitorului
Cristian are speranțe că, prin păstrarea genelor Lolei, va putea avea mai mult decât simple amintiri. „Îmi imaginez că, atunci când voi fi bătrân, voi putea să am din nou câinele meu din tinerețe, astfel încât să închei cercul”, adaugă el. Această dorință îi motivează să cheltuie 500 de euro pe an doar pentru conservarea genelor câinelui său, considerând că merită prețul pentru a o recupera pe Lola într-o zi.
