Declarația CSM privind pensiile magistraților
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat, vineri, că legea recent adoptată de Guvern referitoare la pensiile magistraților nu are nicio legătură cu cerințele formulate de Comisia Europeană. Această reacție a venit ca urmare a afirmațiilor premierului Ilie Bolojan, care a susținut că actul normativ este legat de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Clarificările CSM
CSM a subliniat că, contrar afirmațiilor premierului, ‘rezolvarea pensiilor magistraților’ nu constituie un jalon care să influențeze accesarea unei sume de peste 200 de milioane de euro din PNRR. Legea 282/2023 a modificat regimul pensionării magistraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, modul de calcul al pensiei și etapizarea acestora, aspecte ce au fost considerate de Comisia Europeană în evaluarea preliminară pozitivă din 15 octombrie 2023.
Impozitarea pensiilor și efectele legislației
CSM a menționat că aceeași lege a modificat regimul impozitării pensiilor, indiferent de categoria profesională a beneficiarilor. Totuși, prin Decizia Curții Constituționale 724/2023, dispozițiile legate de impozitarea progresivă a pensiilor au fost declarate neconstituționale, ceea ce a dus la concluzia Comisiei Europene că jalonul 215 nu mai este îndeplinit. Aceasta a afirmat că prevederile relevante ale Legii 282/2023 nu pot fi implementate de Guvern.
Apelul CSM pentru responsabilitate
CSM a subliniat că legea adoptată de Guvern nu are nicio legătură cu cerințele formulate de Comisia Europeană printr-o scrisoare din 25 martie. De asemenea, Consiliul a evidențiat că măsurile propuse de Executiv nu contribuie la îndeplinirea jalonului 215 și a cerut respectarea adevărului juridic și responsabilitate în comunicarea publică, subliniind că justiția nu ar trebui să devină o temă constantă de campanie electorală.
Concluzie
Declarațiile CSM subliniază o necorelare semnificativă între legislația privind pensiile magistraților și cerințele Comisiei Europene, ceea ce ar putea avea implicații asupra accesării fondurilor europene și asupra stabilității sistemului judiciar din România.
