Creșterea datoriei externe a României
În primele șase luni din 2025, datoria externă a României a crescut cu 7,48 miliarde de euro, ajungând la 212,37 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Această creștere se datorează, în principal, majorării datoriei pe termen lung și unui deficit mai mare al contului curent.
Structura datoriei externe
La 30 iunie 2025, datoria externă pe termen lung a totalizat 162,089 miliarde euro, reprezentând 76,3% din totalul datoriei externe, cu o creștere de 4,6% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 50,284 miliarde euro, echivalent cu 23,7% din total, înregistrând o creștere de 0,8% față de sfârșitul anului 2024.
Investiții directe și contul curent
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,779 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 2,414 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2024. Dintre acestea, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au avut o valoare netă de 1,776 miliarde euro, iar creditele intragrup au însumat 1,003 miliarde euro.
În aceeași perioadă, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 13,897 miliarde euro, față de 11,682 miliarde euro în perioada similară din 2024. Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,918 miliarde euro, în timp ce balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 milioane euro.
Rata serviciului datoriei externe
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6% în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,3 luni la 30 iunie 2025, în scădere față de 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală, cu rezervele valutare de la BNR, a fost de 92,8%, comparativ cu 99,1% la sfârșitul anului 2024.
Concluzie
Creșterea datoriei externe a României în prima jumătate a anului 2025 reflectă provocări economice, inclusiv un deficit mai mare al contului curent, evidențiind necesitatea de a monitoriza cu atenție evoluțiile economice și financiare ale țării.
