Recunoașterea „Batogului de sturion” ca produs european protejat
România a obținut recunoașterea unui nou produs la nivel european, „Batog de sturion”, care a fost înregistrat ca Indicație Geografică Protejată (IGP). Acesta devine astfel al 16-lea produs românesc certificat la nivelul Uniunii Europene, iar regulamentul de punere în aplicare a fost publicat pe 18 februarie 2026 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Legătura cu originea geografică
Recunoașterea IGP confirmă legătura strânsă dintre produs și regiunea sa de origine, județul Tulcea, inclusiv Delta Dunării și gurile Dunării la Marea Neagră. Certificarea atestă că cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare are loc în această regiune, iar calitatea sau reputația produsului este influențată de originea sa geografică.
Caracteristicile și procesul de producție al „Batogului de sturion”
„Batogul de sturion” este realizat din file de sturion din acvacultură, provenind din specii precum morun (Huso huso), nisetru (Acipenser gueldenstadtii) și nisetru siberian (Acipenser baerii). Peștii utilizați trebuie să aibă o greutate de minimum 7 kilograme și un conținut de grăsime de cel puțin 7%, pentru a asigura textura și umiditatea produsului finit.
Procesul de fabricație include sărarea cu un amestec controlat de sare gemă și zahăr, zvântarea până la o umiditate reziduală de minimum 35% și afumarea cu lemn de esență tare, ceea ce conferă produsului o culoare auriu-brună și un gust specific. Batogul are o textură compactă, este fraged și ușor unsuros, având un gust dulce-sărat, cu o aromă discretă de afumare și un gust cărnos, fără miros pronunțat de pește. Fileul este depielat, fasonat și legat cu sfoară în model de plasă pescărească pentru a-și menține forma și fermitatea, având un aspect final îngrijit, alungit și cu o suprafață netedă.
Sustenabilitate și protecția sturionilor
Din 2006, România a interzis pescuitul sturionilor în habitatele naturale pentru a proteja specia. „Batogul de sturion” IGP utilizează exclusiv pește provenit din acvacultură, crescut în condiții controlate, fără contaminanți și cu o dietă similară celei naturale. Această practică contribuie la protejarea resurselor naturale și la menținerea echilibrului ecosistemului din Delta Dunării.
Produse românești protejate la nivel european
Odată cu înregistrarea „Batogului de sturion”, lista produselor românești protejate la nivel european ajunge la 16. Printre acestea se numără Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Plăcinta dobrogeană și Salata cu icre de știucă de Tulcea. În prezent, alte 13 produse românești se află în diferite etape de verificare la Comisia Europeană.
Recunoașterea „Batogului de sturion” ca produs protejat subliniază angajamentul României față de calitate și sustenabilitate, având potențialul de a spori vizibilitatea internațională a produselor tradiționale românești.
