Incendiile din Los Angeles: Impactul Schimbărilor Climatice și Urbanizarea Necontrolată
Incendiile devastatoare din Los Angeles, agravate de efectele schimbărilor climatice, ridică semne de întrebare mai puțin despre utilizarea structurilor din lemn și mai mult despre extinderea urbană haotică a acestui oraș, adaptat pentru automobile, conform declarațiilor arhitectului și urbanistului Nicolas Michelin.
Pe fondul secetei prelungite din 2024 și al vânturilor puternice care au atins viteze de până la 160 km/h, Michelin consideră că aceste condiții meteorologice extreme au contribuit semnificativ la amploarea dezastrului. Totuși, proliferarea locuințelor în zonele expuse riscului de incendiu a agravat și mai mult situația. Arhitectul, implicat în tranziția ecologică a arhitecturii, a subliniat importanța îngropării liniilor electrice aeriene „extrem de vechi” aflate în apropierea vegetației, pentru a reduce riscurile de incendiu.
Probleme de Planificare Urbană
Michelin a descris Los Angeles ca fiind un exemplu de oraș „scoasă din context”, menționând că atât în SUA, cât și în Europa, s-au construit multe orașe fără a lua în considerare mediul înconjurător. „Am spus că locul este frumos, așa că ne vom construi casele aici, fără a ține cont de topografie, vânturi, soare sau istoria locului”, a afirmat el, pledând pentru o planificare urbană „cu măsură”.
Extinderea urbană în al doilea oraș ca mărime din Statele Unite a adus locuințele mai aproape unele de altele, eliminând barierele naturale care ar putea opri incendiile, ce au distrus hectare întregi în zonele cu risc crescut. Multe case afectate de flăcări, situate pe versanți, au fost inaccesibile pentru serviciile de pompieri.
Reflecții asupra Arhitecturii și Urbanismului
„Considerăm că terenul este la dispoziția noastră, așa că ne extindem, construind drumuri pentru a ajunge acolo, în timp ce locul ar trebui să determine proiectul și regulile acestuia”, a adăugat Michelin, fondator al agenției ANMA. De-a lungul timpului, arhitecții din Statele Unite și Europa au avut tendința de a crea proiecte care domină mediul înconjurător. Michelin subliniază că această abordare este o moștenire a lui Le Corbusier, un simbol al modernității, care se confruntă acum cu provocările generate de schimbările climatice.
Urbanismul de „prevenție urbană”, promovat de Michelin, vizează toate riscurile naturale, inclusiv inundațiile. El amintește de inundațiile devastatoare din Valencia, unde devierea unui râu a dus la amplasarea de bariere și asfalt, cu consecințe tragice.
Provocări Legate de Materialele de Construcție
Pe lângă aspectele legate de planificarea urbană, tipul de arhitectură folosit ridică, de asemenea, întrebări. Utilizarea pe scară largă a lemnului, care a constituit 93% din casele noi construite în 2023, este văzută ca un factor agravant în incendiile din Los Angeles. Michelin afirmă că, deși aceasta este o problemă reală, nu contestă utilizarea lemnului în construcții, atâta timp cât se aplică măsuri de protecție, precum înglobarea lemnului în plăci de ipsos sau fibrociment pentru a-l proteja de foc.
Conform arhitectului, riscul nu este neapărat legat de materialele folosite, ci mai degrabă de alegerea unor locații nepotrivite, cum ar fi cele situate „la marginea unei păduri”.
Provocările dezvoltării urbane în contextul schimbărilor climatice
În fața creșterii densității zonelor rezidențiale, construirea la limita maximă permisă de reglementările urbanistice poate aduce unele riscuri. Proprietarii de terenuri își doresc să obțină cât mai mult din vânzarea acestora, în timp ce dezvoltatorii caută să profite la maximum de oportunitățile de pe piață. Această dinamică poate duce la proiecte care sunt deconectate de la nevoile comunității, având dimensiuni excesive și necorespunzătoare.
Reîntoarcerea la natură în procesul de dezvoltare
Specialiștii subliniază importanța reconectării cu natura, sugerând că ar trebui să ne limităm construcțiile și chiar să acceptăm, în anumite zone, să nu mai edificăm deloc. Aceasta devine o necesitate în contextul actual al schimbărilor climatice, care impun o reevaluare a modului în care ne dezvoltăm infrastructura urbană.
