Auditul Curții de Conturi privind adăposturile civile
Curtea de Conturi a realizat recent un audit dedicat adăposturilor civile disponibile pentru protecția populației în caz de conflict armat. Constatările arată că aceste adăposturi sunt insuficiente, în stare insalubră și nu au beneficiat de îmbunătățiri semnificative din anii 1970 încoace, în ceea ce privește dotările.
Deficiențe legislative și lipsa unui inventar
Instituția a subliniat lacunele din legislația actuală referitoare la reglementarea adăposturilor civile. Auditorii au evidențiat faptul că nu există o cunoaștere clară a numărului total de adăposturi de protecție civilă, iar autoritățile nu au realizat un inventar al locurilor de adăpostire pentru civili în ultimele decenii.
Auditul, desfășurat pe parcursul anului trecut, a vizat perioada 2021-2023 și a evaluat eficiența managementului activităților de adăpostire în situații de conflict armat. Auditorii au colectat date de la diverse entități ale administrației publice centrale și locale, precum și din mediul universitar, și au descoperit deficiențe în măsurile de protecție a populației civile.
Necesitatea adaptării legislației
Auditorii au subliniat că reglementările legate de adăpostirea populației în cazul unui conflict armat sunt insuficiente. Nu a fost definit clar riscul de conflict armat asociat cu adăpostirea, iar autoritățile nu au stabilit o entitate principală responsabilă pentru pregătirea adăpostirii populației în situații excepționale. În prezent, cunoștințele despre numărul adăposturilor de protecție civilă și al celor simple care pot fi amenajate sunt limitate, majoritatea autorităților locale nemaivorbind despre un inventar al spațiilor de adăpostire.
Situația actuală a adăposturilor
Potrivit auditului, reglementările care guvernează activitatea de adăpostire a populației în caz de război sunt învechite, majoritatea adăposturilor de protecție civilă și punctele de comandă fiind la nivelul anilor ’70. De asemenea, din cauza lipsei de conflicte armate pe teritoriul României, aceste adăposturi nu au fost utilizate pentru scopul pentru care au fost proiectate. Multe dintre ele sunt acum insalubre sau impracticabile, unele fiind transformate în depozite, iar altele nu mai respectă normele de adăpostire.
Capacitatea de adăpostire în caz de atac aerian este estimată la 3,21% din populație (611.922 persoane) în adăposturi special construite, crescând la 5,19% (989.507 persoane) atunci când se iau în considerare și alte spații identificate, precum metroul, parcările și tunelurile. Din cele 5.072 de adăposturi de protecție civilă, atât publice, cât și private, 2.543 sunt neoperaționale, ceea ce reprezintă 50,14%. Aproape 73% din aceste adăposturi au fost construite înainte de anul 1990.
Recomandări ale Curții de Conturi
În concluzie, Curtea de Conturi recomandă autorităților să dezvolte o Concepție națională pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat, subliniind importanța unei abordări actualizate și eficiente pentru a asigura protecția cetățenilor în situații de urgență.
Necesitatea Îmbunătățirii Sistemului de Adăpostire în România
În contextul actual, se evidențiază că organizarea actuală a Sistemului național de adăpostire din România nu oferă o protecție adecvată populației în cazul unui conflict. Curtea de Conturi subliniază importanța unor măsuri active pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor simple. De asemenea, este esențială o analiză detaliată a fondului de adăpostire existent, alături de stabilirea unor criterii clare pentru selectarea adăposturilor ce necesită reabilitare.
Amenzile – O Soluție Ineficientă
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) are responsabilitatea de a verifica atât adăposturile existente, cât și cele în construcție, conform avizelor și autorizațiilor emise. Conform raportului de audit, reprezentanții ISU au constatat că aplicarea amenzilor pentru deficiențele identificate nu reprezintă un instrument suficient de eficient pentru a determina dezvoltatorii imobiliari să respecte legislația în vigoare. Aceștia trebuie să solicite autorizarea pentru construcția adăposturilor de protecție civilă la finalizarea lucrărilor, conform documentației tehnice și avizului inițial.
Concluzie
În concluzie, este evident că România trebuie să îmbunătățească sistemul de adăpostire pentru a asigura o protecție adecvată populației în eventualitatea unor conflicte. Acțiunile proactive și respectarea legislației sunt esențiale pentru a crea un mediu mai sigur pentru toți cetățenii.
