Armenia reafirmă angajamentul față de Uniunea Economică Eurasiatică
Într-o declarație recentă, Armenia a exclus posibilitatea de a părăsi Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), un bloc economic post-sovietic, după ce oficiali ruși au sugerat o astfel de opțiune în contextul aspirațiilor pro-europene ale țării. Ministrul armean al economiei, Gevork Papoian, a subliniat că, în prezent, Armenia rămâne un membru activ al UEE și că subiectul părăsirii blocului nu este pe agenda guvernului armean.
„Aspirațiile europene ale Armeniei sunt o agendă paralelă cu rămânerea noastră în UEE”, a explicat Papoian într-o conferință de presă. El a adăugat că scopul guvernului este de a crește competitivitatea economiei naționale, indiferent de apartenența la diverse organizații internaționale.
Reacții din partea Kremlinului
Kremlinul a avertizat Armenia că nu poate fi parte din două blocuri economice simultan. Această declarație a venit după ce guvernul de la Erevan a aprobat recent un proiect de lege care vizează aderarea Armeniei la Uniunea Europeană (UE). Vicepremierul rus Aleksei Overciuk a subliniat faptul că apartenența la UE și UEE este incompatibilă, sugerând că Armenia trebuie să aleagă între cele două opțiuni. El a avertizat că o ieșire din UEE ar putea reduce exporturile Armeniei cu 70-80%.
Inițiativa populară pentru aderarea la UE
O inițiativă populară de aderare la UE, susținută de alianța politică Platforma Forțelor Democratice, va fi dezbătută în Parlamentul de la Erevan la sfârșitul lunii, având deja peste 60.000 de semnături, depășind astfel pragul minim necesar de 50.000.
Relațiile Armeniei cu Rusia și Occidentul
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, a început să se distanțeze de Moscova, întărind în același timp relațiile cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Această schimbare de direcție este percepută ca o reacție la percepția că Rusia a lăsat Armenia vulnerabilă în fața agresiunii Azerbaidjanului, care a recucerit în 2023 provincia Karabah, controlată anterior de separatiștii armeni.
Premierul armean Nikol Pașinian a recunoscut că a comis o eroare strategică încredințându-și securitatea exclusiv Rusiei, în special în contextul conflictului din 2020 cu Azerbaidjanul. În timpul acelui conflict, Pașinian a solicitat intervenția Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), dar Kremlinul a refuzat, argumentând că regiunea Karabah nu este recunoscută internațional ca parte a Armeniei.
Consecințele războiului din 2020
Conflictul din 2020, soldat cu aproximativ 6.500 de morți, a fost încheiat printr-un armistițiu negociat de Rusia, care a intervenit în fața unei înfrângeri iminente a forțelor armene. Conform acordului, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte din provincia Karabah și teritoriile din jurul acesteia. În septembrie 2023, armata azeră a lansat o nouă operațiune militară, amplificând tensiunile din regiune.
Recuperarea controlului asupra Karabahului
Recent, a fost observată o schimbare semnificativă în situația din enclavea Karabah, unde Azerbaidjanul a reușit să recâștige controlul total. Aceasta s-a întâmplat fără intervenția trupelor ruse de menținere a păcii, iar Erevanul a decis să nu intervină militar pentru a sprijini forțele separatiste armene din regiune.
În urma acestei ofensive, forțele separatiste au capitulat rapid, iar majoritatea populației armene din enclavea azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei. Această evoluție a generat îngrijorări privind viitorul stabilității în zonă și situația refugiaților care au părăsit Karabahul.
