Anxietatea în România: o problemă în expansiune
România se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate, un fenomen confirmat de datele medicale și de specialiștii în neuroștiință. Țara se află printre statele europene cu cel mai rapid avans al numărului de pacienți cu tulburări anxioase, iar spitalele resimt deja presiunea acestei crize.
Cazurile de anxietate, aproape duble în doar un an
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, medicii raportează o evoluție fără precedent: numărul pacienților cu simptome severe de anxietate a crescut de la aproximativ 250 lunar în 2024 la peste 520 în 2025. Specialiștii avertizează că aceste date reprezintă doar vârful aisbergului, având în vedere că o parte semnificativă a populației evită consultul psihiatric sau psihologic.
Factorii care contribuie la criza anxietății
Printre principalii factori care alimentează această criză se numără:
- Problemele socio-economice, România având una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din UE;
- Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, în special în mediile vulnerabile;
- Stigmatizarea persoanelor care solicită ajutor psihologic;
- Expunerea intensivă la mediul digital, amplificând stresul în rândul adolescenților, România fiind în topul țărilor europene în ceea ce privește bullying-ul online.
Impactul anxietății asupra creierului
Anxietatea nu se manifestă doar prin griji excesive sau disconfort fizic; efectele sale sunt vizibile și în structura și funcționarea rețelelor neuronale. Investigarea activității electrice cerebrale prin tehnici moderne, inclusiv qEEG, arată un tipar recurent în rândul pacienților anxioși.
Persoanele afectate prezintă:
- hiperactivarea rețelei implicite (default mode network), responsabilă de gândurile repetitive și anticipările negative;
- supraconectivitate în zonele implicate în răspunsul la stres, menținând creierul într-o stare de alertă chiar și în repaus;
- activitate frontală dezechilibrată, asociată cu dificultăți de concentrare, tulburări de somn și epuizare mentală.
Creierul unui pacient cu anxietate funcționează adesea ca și cum „ar căuta pericole” chiar și în absența unor stimuli amenințători.
Alternativa neuroreglării
Într-un moment în care anxietatea afectează un număr tot mai mare de români, metodele de neuroreglare oferă o alternativă validată științific pentru cei care nu găsesc răspuns în terapiile tradiționale.
Creșterea cazurilor de anxietate în România subliniază nevoia urgentă de intervenții eficiente și accesibile în domeniul sănătății mintale, pentru a sprijini populația afectată și a reduce impactul acestei probleme asupra societății.
