NATO și Summitul de la Haga: O Alianță în Căutarea Stabilității
În cadrul summitului de la Haga, NATO a depus eforturi considerabile pentru a obține sprijinul lui Donald Trump, punând accent pe atuurile sale și adoptând sloganurile acestuia. Deși planul a fost în mare parte un succes, au fost evitate subiectele sensibile, precum războiul din Ucraina, politica față de Rusia și o posibilă diminuare a prezenței militare americane în Europa. Este evident că, în viitor, NATO va trebui să abordeze aceste probleme esențiale.
Membrii europeni ai alianței, în încercarea de a menține sprijinul lui Trump, au promis să dubleze bugetele pentru cheltuielile militare. Totuși, majoritatea țărilor nu au capacitatea financiară de a aloca 5% din PIB pentru apărare, conform unei analize recente. Mark Rutte, liderul NATO, a subliniat că principala realizare a summitului a fost angajamentul aliaților de a răspunde apelului lui Trump pentru creșterea cheltuielilor de apărare, de la 2% la 5% din PIB, împreună cu reafirmarea angajamentului Statelor Unite față de Articolul 5 al Tratatului NATO.
Contextul Relațiilor Transatlantice
Acest rezultat este cu atât mai semnificativ având în vedere că, cu câteva luni în urmă, relațiile transatlantice erau extrem de tensionate. Friedrich Merz, cancelar al Germaniei, își exprima îngrijorarea privind viitorul NATO, întrebându-se dacă organizația va supraviețui până la summitul de la Haga. Strategia NATO de a-l menține pe Trump pe aceeași lungime de undă nu a fost nicidecum subtilă. Rutte a adresat o serie de laude într-un mesaj publicat de Trump în drum spre Haga, afirmând: „Veți realiza ceva ce NICIUN președinte american din ultimele decenii nu a putut face” și subliniind că „Europa va plăti într-un MARE fel, așa cum ar trebui.”
Amenințările și Perspectivele Viitoare
Având în vedere amenințările anterioare ale lui Trump de a părăsi NATO și de a nu proteja aliații care nu investesc suficient în apărare, miza a fost considerabilă. După invadarea Ucrainei în 2022, majoritatea membrilor NATO percep Rusia ca o amenințare tot mai directă la adresa securității lor, conștienți că ar avea dificultăți în a se apăra fără sprijinul Statelor Unite.
După summit, tonul lui Trump față de NATO a evoluat, el afirmând că „acești oameni își iubesc cu adevărat țările” și că sunt angajați să colaboreze pentru protecția lor. Critica sa s-a concentrat doar pe Spania, care nu a îndeplinit noul obiectiv de cheltuieli pentru apărare, menționând că Madridul va compensa în alte moduri, prin relațiile comerciale cu Statele Unite. Totuși, multe țări europene se confruntă cu provocări economice care le-ar putea împiedica să atingă acest obiectiv.
Ofensivă de șarm la Summitul NATO
În cadrul ofensivei de șarm a NATO desfășurată la Haga, fostul lider american Donald Trump a avut parte de o onoare rară, petrecând noaptea în palatul regelui olandez Willem-Alexander, înainte de summit. Regele a organizat un dineu elegant cu trei feluri de mâncare pentru liderii prezenți, pregătit de o echipă formată din 20 de bucătari și servit de 18 lachei în impresionanta „Orange Hall” din secolul al XVII-lea, situată în palatul Huis ten Bosch.
La deschiderea summitului, alți lideri NATO s-au arătat entuziasmați și l-au lăudat pe Trump. Președintele lituanian Gitanas Nauseda a propus ca alianța să adopte un nou motto: „Make NATO Great Again”. Premierul olandez Mark Rutte a optat pentru un summit scurt, având ca scop minimizarea riscurilor de confruntare cu Trump.
Prezența Ucrainei și declarația finală
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost limitat la o invitație pentru dineul premergător summitului și nu a fost inclus în reuniunea principală. Totuși, el a avut ocazia să se întâlnească separat cu Trump după summit. Declarația finală a întâlnirii a fost semnificativ mai scurtă decât cea de anul trecut, cu doar cinci paragrafe față de cele 38 din reuniunea de la Washington. Aceasta nu a menționat explicit acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina ca fiind un război sau o invazie și nu a reiterat angajamentul anterior privind aderarea Ucrainei la alianță.
Conținutul declarației s-a concentrat pe reafirmarea angajamentelor față de NATO și pe o nouă promisiune de cheltuieli, evitând astfel discuțiile despre divergențele dintre Washington și majoritatea aliaților europeni cu privire la Rusia și Ucraina. Spre nemulțumirea multor lideri europeni, Trump a adoptat o atitudine mai conciliantă față de Moscova și a susținut Kievul într-o măsură mai mică decât predecesorul său, Joe Biden, în eforturile de a pune capăt conflictului. Această tensiune poate afecta unitatea NATO pe termen lung, în special dacă există discrepanțe semnificative între Statele Unite și Europa în privința politicii față de Rusia.
Îngrijorări privind securitatea europeană
Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Biden, a subliniat că un summit NATO care ignoră războiul din Ucraina ar trebui să fie o sursă de îngrijorare pentru toți. Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei la NATO, a adăugat că s-a ratat o oportunitate de a trimite un mesaj strategic liderului de la Kremlin, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra securității.
Revizuirea posturii militare a SUA în Europa
Oficialii NATO așteaptă cu interes să observe dacă noul entuziasm al lui Trump față de alianță se va traduce și printr-o revizuire a posturii militare a SUA în Europa. Aceasta este o regiune care depinde în mare măsură de forțele americane pentru securitatea sa. Liderii europeni se arată hotărâți să preia o parte mai mare din această responsabilitate, însă își doresc ca orice transfer de forțe să se desfășoare într-un mod ordonat și gradual.
„Se simte o anxietate atunci când discutăm cu oficiali europeni despre acest subiect”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO. „Majoritatea se așteaptă ca Pentagonul să înceapă retragerea unor trupe și capacități, dar nimeni nu știe exact câte vor fi afectate.”
Promisiuni Nerealiste în Securitatea Europeană
În încercarea de a menține sprijinul lui Donald Trump pentru NATO, membrii europeni ai alianței au convenit să își dubleze cheltuielile pentru apărare. Totuși, majoritatea statelor nu își pot permite să aloce 5% din PIB pentru acest domeniu. Astfel, în ciuda necesității unor sacrificii bugetare, se preconizează că vor fi utilizate și manevre contabile pentru a redirecționa fondurile existente către acest efort.
Guntram Wolff, expert principal al grupului de reflecție Bruegel, a comentat asupra acestui obiectiv, afirmând: „Nu vor reuși. Dacă ești o țară cu datorii mari, nu poți emite mai multe obligațiuni, ceea ce duce la alegeri bugetare dificile.” Aceste alegeri pot include majorări fiscale substanțiale sau reduceri de cheltuieli.
Un Summit cu Public Țintă
Summitul de la Haga a reușit să capteze atenția lui Trump, care a reafirmat angajamentul Statelor Unite față de aliații europeni, declarând că sunt „alături de ei până la capăt”. Deși majoritatea recunosc necesitatea ca Europa să contribuie mai mult la propria securitate, obsesia pentru obiectivul de 5% a scurtat dezbaterea despre utilizarea mai eficientă a bugetelor militare existente.
În prezent, NATO este încărcată cu promisiuni pe care majoritatea membrilor, cu excepția Germaniei, vor considera dificile de îndeplinit. Pentru a atinge pragul de 5%, țările Uniunii Europene, a căror datorie depășește deja 80% din PIB, ar trebui să tripleze suma de 325 de miliarde de euro cheltuită anul trecut pentru apărare, ajungând la peste 900 de miliarde de euro.
Consecințe Economice și Sociale
Marea Britanie, deși nu face parte din UE, se confruntă cu probleme similare, având o datorie care reprezintă 100% din PIB. Aceasta ar necesita un supliment de 30 de miliarde de lire sterline (41 de miliarde de dolari) pentru a se conforma obiectivului. Nick Witney, membru al Consiliului European pentru Relații Externe, a subliniat că „populațiile nemulțumite, care nu și-au revenit economic după criza din 2008, ar putea fi mai ușor influențate de politicienii populiști sau naționaliști.”
Mai mult, țările care au o apropiere geografică de Rusia, precum Polonia și statele baltice, manifestă o anxietate mai mică în ceea ce privește găsirea fondurilor suplimentare pentru apărare. De asemenea, rivalitatea cu Turcia a determinat opinia publică din Grecia să susțină cheltuieli mai mari în acest domeniu.
În contrast, premierul socialist al Spaniei, Pedro Sanchez, a exprimat îngrijorarea altor națiuni, afirmând că obiectivul de 5% este „incompatibil cu…”
Presiuni asupra bugetelor naționale în contextul apărării
Slovacia, o țară din Europa Centrală, se confruntă cu presiuni semnificative asupra bugetului său din cauza necesității de consolidare a apărării. În acest context, Slovacia și-a exprimat opoziția față de obiectivele de cheltuieli pentru apărare, subliniind importanța creșterii nivelului de trai și a reducerii împrumuturilor.
Perspective asupra statului social
Expertul Wolff, de la Institutul Bruegel, a declarat că este incert dacă țările vor reuși să-și ajusteze cotele de apărare prin reducerea cheltuielilor în alte domenii sau dacă sectoare esențiale, cum ar fi pensiile, vor suferi modificări semnificative. „Statul social va continua să existe, dar este posibil să fie mai puțin generos”, a adăugat el, referindu-se la protecția socială din Europa, care poate reprezenta până la 30% din economie.
Impactul summitului de la Haga
În timp ce liderii au încheiat discuțiile la summitul de la Haga, abordările naționale privind apărarea vor căpăta o nouă dimensiune față de cele preconizate înainte de întâlnire. Este de așteptat ca cele 5% din PIB alocate pentru apărare să fie împărțite în două categorii: 3,5% pentru apărarea „de bază”, ce include trupe și armament, și 1,5% pentru măsuri adiacente, precum adaptarea infrastructurii pentru vehiculele militare.
Cheltuieli și priorități naționale
În Franța, de exemplu, se discută posibilitatea includerii cheltuielilor pentru jandarmii care patrulează drumurile rurale în bugetul apărării, având în vedere că aceștia fac parte din Ministerul Apărării, dar cheltuielile lor nu sunt în prezent incluse în acest buget. De asemenea, termenii lungi pentru atingerea obiectivelor de cheltuieli, în unele cazuri de până la un deceniu, oferă o oportunitate pentru ca aceste angajamente să fie ignorate, mai ales când atenția politică se îndreaptă în alte direcții.
Provocări în realizarea angajamentelor
„Obiectivele de cheltuieli vor fi pur și simplu ratate”, consideră expertul Witney. El subliniază că transformarea necesară în domeniul apărării va începe să se contureze, însă într-un ritm mai lent și mai puțin coerent decât ar fi fost cazul dacă s-ar fi stabilit obiective mai realiste.
