Garanții de Securitate pentru Ucraina în Contextul Acordului de Pace
Liderii europeni au fost solicitați să ofere garanții de securitate, inclusiv o forță militară, pentru Ucraina, în eventualitatea în care Donald Trump reușește să negocieze un acord de pace cu Vladimir Putin. Această situație a generat o analiză din partea The Guardian cu privire la implicațiile unei prezențe militare europene după încetarea ostilităților.
Deși părea că sfârșitul războiului din Ucraina, care se desfășoară de aproape trei ani, este încă departe, recentul anunț al lui Trump privind disponibilitatea de a discuta cu Rusia a creat o agitație în Europa, determinând liderii să caute soluții pentru a răspunde acestei situații.
Ce Forțe Ar Putea Fi Desfășurate în Ucraina
Matthew Savill, director de științe militare la Royal United Services Institute, sugerează că mai multe tipuri de forțe ar putea fi desfășurate în Ucraina odată cu un posibil acord de încetare a focului. Prima opțiune ar fi o forță terestră majoră de descurajare, teoretic capabilă să lupte în caz de nouă agresiune rusă. Aceasta ar putea include între 100.000 și 150.000 de soldați, conform solicitărilor președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Cu toate acestea, având în vedere că SUA a exclus implicarea, constrângerile de personal fac ca acest scenariu să fie puțin probabil. Savill sugerează că o alternativă mai viabilă ar putea fi o „forță de avertizare” formată din câteva zeci de mii de soldați europeni, desfășurați în anumite zone de pe linia frontului. Aceasta ar oferi un sprijin mai limitat, dar ar implica țările europene în conflict în cazul unui nou atac rus asupra Ucrainei.
Modele Alternative de Desfășurare a Forțelor
Un model și mai restrâns ar putea fi o „mare forță de instruire”, care ar acționa ca un factor de descurajare prin simpla prezență a trupelor europene în Ucraina. Aceste trupe ar putea fi pregătite să lupte și să acorde sprijin în caz de criză militară, însă ajutorul oferit Ucrainei ar fi limitat, dată fiind desfășurarea a aproximativ 600.000 de soldați ruși pe un front activ de 1.000 de kilometri.
Ben Barry, expert militar la International Institute for Strategic Studies, subliniază că o componentă aeriană și maritimă ar fi esențială pentru orice sprijin viitor acordat Ucrainei.
Provocările unei Misiuni de Menținere a Păcii
Este puțin probabil ca o forță europeană desfășurată în Ucraina să funcționeze ca o misiune de menținere a păcii. Aceste misiuni sunt de obicei organizate de ONU și implică patrularea imparțială a ambelor părți ale unei linii de contact. Experiențele anterioare, precum cele din Bosnia în 1995, unde forțele sârbe au masacrat aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci sub protecția ONU, demonstrează potențialele ineficiențe ale unor astfel de misiuni.
Indiferent de dimensiunea desfășurării, aceasta ar fi probabil sub comanda europeană. Recent, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că aceste trupe nu vor beneficia de garanțiile de securitate NATO, ceea ce impune ca țările implicate să se apere singure în caz de conflict cu Rusia.
Poziția țărilor europene
Franța și alte state europene continuă să dezbată implicațiile unei astfel de desfășurări și modul în care pot contribui la securitatea Ucrainei în viitor.
Discuții despre desfășurarea trupelor europene în Ucraina
Recent, liderii europeni au fost implicați în discuții intense cu privire la desfășurarea unui contingent militar în Ucraina. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a organizat luni un summit la Paris pentru a aborda această chestiune. Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Marea Britanie este deschisă să trimită „proprii soldați pe teren, dacă va fi necesar”. De asemenea, Suedia a exprimat disponibilitatea de a participa la acest efort militar.
Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că discuțiile privind desfășurarea trupelor sunt premature, având în vedere incertitudinile existente în negocierile dintre SUA și Rusia. Polonia, care a investit masiv în reînarmare, a exclus de asemenea trimiterea de trupe în Ucraina, ceea ce reprezintă o provocare pentru inițiativa multinațională care se conturează.
Poziția Rusiei față de desfășurarea trupelor europene
Rusia a demarat o invazie pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, cu scopul de a împiedica apropierea acestei țări de Occident și de a-i bloca aderarea la NATO. Obiectivele Rusiei rămân neschimbate, inclusiv dorința de a demilitariza Ucraina, ceea ce sugerează că Moscova se va opune vehement prezenței trupelor europene pe teritoriul ucrainean.
Kremlinul își propune să excludă țările europene din negocierile cu SUA. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că nu este clar care ar fi rolul acestor țări la masa negocierilor. În cazul în care o forță europeană ar fi desfășurată în Ucraina, aceasta ar putea deveni ținta unor atacuri provocatoare, având scopul de a testa angajamentul lor de a rămâne în regiune.
Riscuri de escaladare a conflictului
Deși oficialii americani au exclus desfășurarea de trupe la sol, nu au eliminat complet posibilitatea oferirii de sprijin aerian. O zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei ar putea reprezenta un ajutor semnificativ pentru Kiev, însă Casa Albă pare să manifeste un interes scăzut față de această opțiune.
Cel mai probabil scenariu ar implica ca țările europene să ofere Ucrainei garanții de securitate, ridicând întrebarea până unde este dispusă Europa să meargă în acest sens. Marea Britanie și Franța dispun de arme nucleare, dar, având în vedere arsenalul nuclear superior al Rusiei, este improbabil ca acestea să le utilizeze în apărarea Ucrainei.
Rusia a suferit pierderi considerabile în Ucraina și se confruntă cu dificultăți în a-și extinde controlul teritorial. Totuși, având în vedere retragerea SUA, Kremlinul ar putea percepe forțele occidentale din Ucraina ca o țintă mai accesibilă decât cele protejate de umbrela NATO în restul Europei.
