Trump declară cartelurile mexicane drept grupări teroriste
La scurt timp după învestirea sa, președintele Donald Trump a anunțat intenția de a desemna cartelurile mexicane de droguri ca fiind grupări teroriste. Această măsură face parte dintr-o inițiativă mai amplă, pe care Trump o numește o „revoluție a bunului simț”, ce include și întărirea securității la granița Statelor Unite.
În cadrul unui ordin executiv semnat luni seara, Trump a subliniat că activitățile cartelurilor constituie o amenințare pentru securitatea națională a SUA, afirmând că „aproape tot traficul ilegal provenit dinspre granița de sud este controlat de grupările criminale” și că în anumite zone din Mexic, acestea funcționează ca entități cvasi-guvernamentale.
Istoricul etichetării cartelurilor ca organizații teroriste
Președinții anteriori ai Statelor Unite au considerat posibilitatea de a clasifica cartelurile drept organizații teroriste, însă au renunțat din cauza opoziției puternice din partea Mexicului. Inclusiv Trump a fost descurajat de la această idee în 2019, conform unor surse.
O lege din 1996 permite Departamentului de Stat să creeze o listă de organizații teroriste străine, iar printre cele mai cunoscute grupuri de pe această listă se numără Al-Qaeda, Statul Islamic și Hamas. Barack Obama a fost unul dintre președinții care au explorat posibilitatea de a include cartelurile mexicane pe această listă. Deși narcotraficanții nu au o agendă politică clară, ei folosesc tactici similare cu cele ale organizațiilor teroriste, cum ar fi atacurile cu mașini capcană și decapitările.
În ultimii ani, odată cu creșterea numărului de decese cauzate de fentanilul adus ilegal în SUA, a câștigat popularitate ideea clasificării traficanților drept teroriști. În 2023, 21 de procurori generali republicani au cerut președintelui Joe Biden să includă cartelurile mexicane pe lista organizațiilor teroriste.
Implicarea administrației Trump și ordonarea unei liste extinse
Tom Homan, noul responsabil cu protecția frontierelor în administrația Trump, a afirmat că grupurile criminale mexicane au provocat mai multe decese în rândul americanilor decât orice altă organizație teroristă globală. El a declarat că Trump s-a angajat să le clasifice drept organizații teroriste și să utilizeze toate resursele operațiunilor speciale ale SUA pentru a le combate.
Ordinul semnat nu detaliază ce grupuri specifice vor fi incluse pe listă, însă solicită secretarului de stat să propună numele acestora și să ia în considerare și alte bande criminale din diferite țări, cum ar fi MS-13 din El Salvador și Tren de Aragua din Venezuela.
Legislația existentă și impactul desemnării teroriste
Statele Unite au deja reglementări împotriva cartelurilor prin intermediul „Kingpin Act”, care vizează traficanții de droguri. Această legislație interzice persoanelor incluse pe listă, precum și afacerilor și agenților lor, utilizarea sistemului financiar american sau încheierea de înțelegeri cu cetățenii americani. O desemnare ca organizație teroristă ar extinde autoritatea guvernului de a urmări și de a acționa împotriva celor care oferă sprijin material grupurilor criminale. Aceasta ar permite, de asemenea, colectarea de informații pentru acțiuni militare împotriva cartelurilor.
Opoziția Mexicului față de etichetarea cartelurilor
Mexicul își manifestă opoziția față de această clasificare, având în vedere impactul pe care l-ar putea avea asupra imaginii și relațiilor internaționale ale țării. Nicio națiune nu își dorește să fie percepută ca un refugiu pentru organizații teroriste, iar această etichetare ar putea amplifica tensiunile între cele două țări.
Impactul etichetării Mexicului ca refugiu pentru grupări teroriste
Mexicul se confruntă cu o situație delicată, având multe de pierdut în urma etichetării sale ca fiind o bază pentru grupări teroriste. Această țară atrage anual miliarde de dolari de la vizitatori străini, inclusiv turiști care se bucură de plajele sale și investitori care deschid fabrici de automobile. Autoritățile mexicane sunt îngrijorate că o astfel de etichetare ar putea afecta nu doar turismul, ci și costurile asigurărilor și numărul de studenți străini care aleg să studieze în Mexic.
Însă, îngrijorările nu sunt doar economice, ci și geopolitice. James Bosworth, autor al Raportului de risc pentru America Latină, subliniază că „statele care adăpostesc teroriști în întreaga lume, fie că vorbim de Afganistan, Filipine, Mali sau Columbia, o fac din cauza existenței unor teritorii mari care nu sunt guvernate”. El adaugă că Mexicul respinge constant ideea că întregul său teritoriu este lipsit de autoritate guvernamentală.
Temeri privind intervenția militară a SUA
Mexicul se teme că o desemnare teroristă ar putea duce la o acțiune militară unilaterală din partea Statelor Unite. Fostul președinte Donald Trump a sugerat în 2020 posibilitatea unor atacuri cu rachete asupra laboratoarelor de droguri din Mexic, deși a fost convins să renunțe la această idee. Într-o intervenție recentă, Trump a lăsat să se înțeleagă că o astfel de acțiune ar putea deveni o realitate, afirmând: „Se poate întâmpla. S-au întâmplat lucruri mai ciudate.”
Legăturile complicate între carteluri și afacerile americane
Identificarea legăturilor dintre grupurile de trafic de droguri și diverse afaceri din Mexic poate fi o provocare. Traficanții de droguri au o influență semnificativă, sprijinind campanii politice și interacționând cu companii legitime. Aceste grupuri impun taxe de protecție pe o gamă largă de afaceri, de la mici magazine de tortilla până la mine de aur și ferme de avocado. Această situație ar putea plasa proprietarii de afaceri în centrul investigațiilor anti-terorism, ceea ce ar putea crea probleme pentru colaboratorii lor din Statele Unite.
Americanii sunt, de asemenea, implicați în activitățile cartelurilor. Majoritatea persoanelor arestate pentru transportul de fentanil peste graniță sunt cetățeni americani, iar majoritatea armelor utilizate de traficanți provin din SUA. Teoretic, comercianții de arme americani ar putea fi acoperiți de acuzații legate de sprijinirea terorismului, conform noilor reglementări.
Provocările legale și reacția Mexicului
Departamento de Justiție va trebui să stabilească exact cine ar trebui urmărit în acest context. Crearea unor astfel de cazuri este un proces complex și consumator de timp, iar conform unui raport al Wilson Center, măsurile de desemnare a terorismului nu au demonstrat încă un impact semnificativ asupra numărului de urmăriri penale.
În ceea ce privește reacția Mexicului la posibilele acțiuni ale SUA, președinta Claudia Sheinbaum a declarat că Mexicul va coopera în lupta împotriva traficului de droguri, dar nu va accepta niciodată raiduri militare americane. „Ei pot acționa pe teritoriul lor, conform regulamentelor și Constituției lor”, a afirmat ea. „Noi insistăm pe apărarea suveranității și a independenței noastre.”
Arturo Sarukhan, fost ambasador al Mexicului la Washington, a subliniat complexitatea problemei și importanța menținerii unei relații diplomatice solide între cele două țări.
Cartelurile de Droguri și Abordările Militare
Recent, discuțiile privind includerea cartelurilor de droguri pe lista organizațiilor teroriste au crescut în intensitate, subliniind o orientare către soluții militare în gestionarea crizei drogurilor. Cu toate acestea, experții subliniază că această abordare poate fi insuficientă, deoarece cartelurile au capacitatea de a se adapta rapid, reconfigurându-se după ce liderii lor sunt capturați sau eliminați.
Necesitatea unei Strategii Mai Sofisticate
Este evident că este nevoie de o strategie mai complexă pentru a aborda eficient problema drogurilor. Aceasta ar trebui să includă nu doar acțiuni militare, ci și măsuri menite să reducă cererea de droguri în Statele Unite și să blocheze sursele financiare ale cartelurilor. Utilizarea instrumentelor de combatere a terorismului, așa cum s-a explicat, poate duce la omisiuni în cadrul unui mix holistic de politici necesar pentru a lupta împotriva crimei organizate.
Implicarea Comunității Internaționale
Colaborarea internațională și implicarea actorilor locali sunt esențiale pentru a crea o abordare cuprinzătoare. Acest lucru ar putea include inițiative de educație și prevenire, care să contribuie la reducerea cererii și să sprijine dezvoltarea comunităților afectate de violența generată de carteluri.
Concluzie
În concluzie, pentru a avea succes în combaterea cartelurilor de droguri, este necesară o strategie diversificată care să combine acțiuni militare cu măsuri de prevenire și educație, pentru a aborda rădăcinile problemei și a limita influența acestor organizații criminale.
