Impactul bombardamentelor americane asupra regimului iranian
Regimul de la Teheran a fost grav afectat de bombelor americane, dar a reușit să rămână în picioare. Pe măsură ce armistițiul promovat de Donald Trump între Israel și Iran pare să se fragmenteze, perspectiva unui sfârșit decisiv al conflictului se îndepărtează, conform analizei realizate de The Times.
Incertitudini în procesul de pace
Conflictul denumit „Rising Lion” reprezintă al treilea război major purtat de Israel în decurs de doi ani și a fost cel mai scurt, durând doar 12 zile. Totuși, încetarea focului, anunțată cu mare fast de președintele Trump, a avut o durată și mai scurtă. Cu atât de multă incertitudine care amenință din nou perspectivele de pace, Iranul a ieșit din aceste evenimente tumultoase diminuat, dar nu distrus.
Scopurile operațiunii și rezultatele obținute
Dacă obiectivul principal al operațiunii a fost distrugerea programului nuclear iranian, acesta pare să fi eșuat. Deși instalațiile nucleare ale Iranului au suferit avarii semnificative, acestea pot fi reconstruite. În prezent, lipsesc 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, iar Iranul păstrează încă un bagaj considerabil de cunoștințe despre cum să transforme acest material într-o bombă, în ciuda pierderilor de oameni de știință din domeniul nuclear cauzate de acțiunile Israelului în ultimele săptămâni.
Provocări suplimentare și perspectivele de viitor
Mai grav, unii experți avertizează că acest conflict a evidențiat incapacitatea de descurajare a Iranului, ceea ce ar putea, paradoxal, să încurajeze regimul să caute cu disperare obținerea unei bombe nucleare. De asemenea, programul de rachete al Iranului, o altă țintă a operațiunii, a suferit întârzieri, dar Iranul ar putea continua atacurile asupra Israelului pentru săptămâni sau chiar luni, sperând să epuizeze susținerea internă a acestuia pentru război.
Strategiile lui Benjamin Netanyahu
Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian, a declarat că își dorește evitarea acestui rezultat. De ani de zile, el a făcut lobby pentru o intervenție militară împotriva Iranului, îndemnând SUA să se concentreze asupra acestui stat după invazia Irakului în 2003. Netanyahu poate că a sperat că o astfel de intervenție ar duce la răsturnarea regimului actual și la instaurarea unui guvern mai prietenos.
Viitorul regimului iranian
În ciuda vulnerabilizării programului nuclear al Iranului și a dezorganizării comenzii sale militare, se pare că regimul a început să-și recapete disciplina necesară pentru a-și recâștiga terenul pierdut. În contrast, în Gaza, armata israeliană este prinsă într-o campanie interminabilă care a izolat din ce în ce mai mult țara pe scena internațională.
Deși poate că acest conflict a pus bazele unei posibile schimbări de regim, viitorul va demonstra direcția în care se îndreaptă lucrurile. De asemenea, opinia publică din Iran era deja în mare parte critică față de regimul actual. Este greu de imaginat că, chiar dacă bombardamentele s-ar opri temporar, nu ar exista apeluri pentru a trasa răspunderea regimului pentru o politică eșuată ce a generat doar sancțiuni și conflict.
Concluzii
Chiar dacă armistițiul se destramă, sfârșitul brusc al războiului pare să fi fost inițiat de președintele Trump, care a contribuit la declanșarea acestui conflict. Rămâne de văzut cum va evolua situația în continuare și care vor fi efectele pe termen lung ale acestor evenimente asupra regimului iranian.
Armistițiul și Compromisurile Necesare
Recent, președintele a anunțat un armistițiu la doar două zile după ce forțele sale aeriene au efectuat atacuri asupra principalei instalații nucleare din Iran. Aceasta a fost o reacție la un tir de rachete din partea Iranului, care a vizat o bază americană din Qatar, care era, însă, neocupată.
În acest context, liderul a subliniat că iranienii „și-au scos totul din sistem”, minimalizând reacția acestora și îndemnând atât Iranul, cât și Israelul să ajungă la o înțelegere. Deși este posibil ca pacea să nu fie realizată imediat, se anticipează că președintele va încerca să recupereze investițiile făcute, presându-l pe Netanyahu să finalizeze conflictul din Gaza. Aceasta se aliniază cu solicitările altor aliați din Orientul Mijlociu, care sprijină reluarea discuțiilor nucleare cu Iranul, întrerupte înainte de izbucnirea războiului.
Perspectivele Discuțiilor Nucleare
Marți, posibilitatea reluării discuțiilor părea incertă, având în vedere intensificarea ostilităților. Teheranul și-a reafirmat dreptul de a îmbogăți uraniu, o poziție pe care SUA o contestă ferm. Cu toate acestea, Iranul ar putea deveni mai flexibil în viitor, dorind să evite un conflict direct cu Trump, cum a făcut anterior războiului. Totodată, Teheranul va susține că acțiunile militare nu pot distruge complet programul său nuclear, solicitând astfel compromisuri din partea SUA.
În acest context, Trump ar putea fi mai deschis la negocieri, având în vedere recentele atacuri asupra Iranului, ceea ce i-ar permite să considere că și-a îndeplinit o parte din obiectivele strategice.
Provocările pentru Netanyahu
Pe de altă parte, Netanyahu se confruntă cu un alt conflict, care în luna octombrie va marca doi ani de la început. Spre deosebire de războiul din Liban, care a durat doar două luni și s-a soldat cu un Hezbollah diminuat, conflictul din Gaza pare să se prelungească, cu obiective în continuă schimbare. Astfel, suferința din această regiune continuă să fie o realitate dificilă de evitat.
