Doi naționaliști pe cale să devină lideri în vecinătatea Ucrainei
În curând, doi naționaliști ar putea prelua președinția în state vecine Ucrainei. Unul dintre aceștia poartă frecvent o șapcă de baseball roșie, asemănătoare cu cea purtată de fostul președinte american Donald Trump, având ambiția de a face țara „din nou măreață”. Celălalt a avut o întâlnire cu președintele Statelor Unite la Casa Albă, cu scopul de a obține sprijinul acestuia, conform unei analize.
George Simion, favorit în România
În România, George Simion, un eurosceptic de extremă dreapta, a obținut o victorie convingătoare în primul tur al alegerilor prezidențiale repetate, desfășurat duminică, devenind astfel un favorit pentru turul final programat pe 18 mai. În aceeași zi, Polonia va organiza primul tur al alegerilor prezidențiale, unde atât Karol Nawrocki, candidatul naționalist, cât și Sławomir Mentzen, candidatul de extremă dreapta, au înregistrat rezultate favorabile. Dacă niciunul dintre candidați nu reușește să obțină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur în două săptămâni.
Perspectivele politice din Europa
Deși victoria lui Simion pare mai probabilă decât a candidaților de dreapta din Polonia, Europa se confruntă cu posibilitatea ca doi dintre vecinii Ucrainei să fie conduși de președinți care se opun Bruxelles-ului și care adoptă politici similare cu cele ale mișcării MAGA. Nawrocki a felicitat public succesul lui Simion, în timp ce Mentzen a glumit despre posibila anulare a alegerilor de către autoritățile române, făcând referire la o decizie anterioară a Curții Constituționale din România de a anula victoria lui Călin Georgescu, un ultranaționalist apropiat de Kremlin.
Controverse legate de alegeri
Georgescu a fost acuzat de înființarea unui grup fascist și alte infracțiuni, ceea ce a dus la interzicerea participării sale la alegerile repetate din mai. Decizia instanței a stârnit indignare în rândul populației și a atras atenția oficialilor din administrația americană. Vicepreședintele american JD Vance a menționat România ca un exemplu relevant al „amenințării interne” din Europa, în discursul său de la München.
Rezultatele alegerilor și reacțiile din țară
Rezultatele primului tur au arătat că decizia Curții nu a diminuat, ci, dimpotrivă, a amplificat naționalismul din România. Simion a obținut aproape 41% din voturi în alegerile repetate din mai, depășind așteptările sondajelor, în timp ce Georgescu, în noiembrie, a obținut 22%. Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului, a fost al doilea, cu aproape 21%. Mulți din Bruxelles speră că alegătorii care susțin Uniunea Europeană se vor uni în jurul lui Dan în turul final, pentru a exclude extremismul din competiție.
Diviziunile politice din România și Polonia influențează alegerile prezidențiale
În România, analiștii consideră că diviziunile între partidele principale ar putea facilita o victorie pentru Simion în al doilea tur al alegerilor programate pentru 18 mai. Aceasta ar putea semăna cu situația din Franța, unde dreapta a câștigat puterea în urma alegerilor parlamentare de anul trecut.
Deși România și Polonia funcționează pe un sistem parlamentar, președinții ambelor țări, fiind republici semiprezidențiale, au roluri semnificative ca comandanți ai forțelor armate, influențând astfel bugetul militar și politica externă.
Simion și pozițiile sale politice
Simion, care nu este la fel de radical ca Georgescu, împărtășește multe dintre opiniile acestuia și a votat alături de el recent. El s-a opus constant ajutoarelor militare pentru Ucraina, ceea ce a dus la interzicerea intrării sale în țară anul trecut, invocându-se „activitățile sale sistematice antiucrainene”. De asemenea, a fost restricționat și în ceea ce privește vizitele în Republica Moldova. Simion susține că nu este anti-Ucraina sau pro-Rusia, ci se declară „pro-România”.
Contextul alegerilor din Polonia
În Polonia, situația electorală este mai complexă. Președintele Andrzej Duda, reprezentant al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), nu poate candida pentru un al treilea mandat. În acest context, Karol Nawrocki, actualul șef al Institutului Memoriei Naționale din Polonia, își exprimă intenția de a prelua conducerea. Sławomir Mentzen, lider al alianței de extremă dreapta Confederația Libertate și Independență, a crescut în popularitate, dar este puțin probabil să ajungă în al doilea tur al alegerilor.
Tehnic, Nawrocki candidează ca independent, dar beneficiază de sprijinul PiS, care a adoptat o abordare din ce în ce mai autoritară în cei opt ani de guvernare. Această situație a dus la înfrângerea sa în fața unei alianțe conduse de partidul liberal Platforma Civică al lui Donald Tusk în alegerile parlamentare din 2023.
Întâlnirea cu Donald Trump și criticile la adresa Ucrainei
Nawrocki a avut recent o întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă cu ocazia Zilei Naționale a Rugăciunii, iar acesta din urmă a exprimat încrederea că Nawrocki va câștiga. Liderul polonez a criticat comportamentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, sugerând că acesta nu este suficient de recunoscător pentru sprijinul internațional pe care îl primește. După întâlnirea lui Zelenski cu Trump și Vance, Tusk a subliniat că devine evident cine în Polonia urmărește interesele Rusiei.
Concluzii și perspective
În prezent, Nawrocki are un sprijin de aproximativ 25%, fiind în spatele lui Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, care conduce cu aproximativ 33%. Totuși, succesul lui Simion din primul tur al alegerilor românești ar putea influența pozitiv candidații conservatori din Polonia, deoarece Mentzen a afirmat că victoria lui Simion demonstrează dorința românilor de a alege diferit față de preferințele elitei Uniunii Europene.
În acest context, Mentzen, care își promovează ideile inspirate de stilul MAGA al lui Trump, își dorește o „revoluție a bunului simț” în Polonia, continuând astfel tendințele populiste care prind avânt în Europa de Est.
