Albania se pregătește pentru alegeri parlamentare
Duminică, Albania va organiza alegeri parlamentare, în cadrul cărora premierul Edi Rama va încerca să obțină un al patrulea mandat, un fapt fără precedent. Campania electorală a fost marcată de promisiuni de aderare la Uniunea Europeană, dar și de acuzații de corupție generalizată.
Contextul politic al alegerilor
Conform unor surse, Chris LaCivita, strategul de campanie al lui Donald Trump, își oferă acum sprijinul Partidului Democrat Conservator, aflat în opoziție, condus de Sali Berisha. Berisha, acuzat de corupție, speră să revină pe scena politică albaneză. Edi Rama, liderul Partidului Socialist, este la putere din 2013 și se află în fața unei competiții directe cu vechiul său rival, Berisha.
Atuurile lui Rama includ controlul asupra instituțiilor de stat, o recentă creștere economică robustă și o imagine favorabilă în străinătate. Cu toate acestea, opoziția față de el s-a intensificat în ultimul an, în urma unor percepții de represiune asupra adversarilor politici, inclusiv asupra lui Berisha. În acest context, Rama a fost implicat și în scandaluri, cum ar fi arestarea primarului Tiranei, Erion Veliaj, pentru acuzații de corupție și spălare de bani. Amândoi, Veliaj și Berisha, neagă orice acuzație.
Promisiuni și provocări electorale
În ultima săptămână de campanie, Rama a reiterat angajamentul său de a adera la Uniunea Europeană până la sfârșitul deceniului, afirmând: „Vom obține al patrulea mandat și nu vom pierde nicio zi pentru Albania 2030 în UE.” Cu toate acestea, mulți alegători, în special tinerii, s-au săturat de liderii politici care au condus țara din 1990, de la căderea comunismului. Aceștia se gândesc să emigreze și nu manifestă interes pentru vot.
Sondajele indică faptul că Rama se află pe un trend ascendent în fața lui Berisha, care a fost afectat de acuzațiile de corupție. Totuși, Partidul Socialist ar putea avea nevoie de sprijin din partea unor partide mai mici pentru a menține o majoritate subțire.
Performanța economică și provocările corupției
În calitate de premier, Rama a reușit să obțină o creștere economică anuală de peste 4% între 2022 și 2024, susținută de comerțul cu Uniunea Europeană și de un boom în turism. Totuși, corupția rămâne o problemă majoră, alimentată de bandele criminale care generează miliarde de euro din traficul de droguri și arme și care spală acești bani în Albania.
Implicarea lui Chris LaCivita
Partidul de opoziție din Albania, care se confruntă cu dificultăți, a desfășurat o campanie electorală intensă, după ani de marginalizare de către socialiștii lui Edi Rama. Cu sprijinul lui Chris LaCivita, Berisha își propune să răstoarne conducerea lui Rama, un artist devenit „baron” socialist.
Contextul politic din Albania
Albania se află într-un moment crucial al evoluției sale politice, având în centrul atenției o posibilă victorie a lui Sali Berisha, care ar pune capăt celor 12 ani de conducere a socialiștilor lui Edi Rama. Această schimbare ar putea marca o întoarcere la putere a lui Berisha, o figură controversată care a condus țara timp de peste două decenii, întâi ca primar al Tiranei și ulterior ca prim-ministru.
Impactul unei victorii Berisha
O eventuală victorie a lui Berisha ar aduce în prim-plan o forță politică care se aliniază deschis cu agenda lui Donald Trump, într-o regiune strategică vulnerabilă la influențele Rusiei și Chinei. Observatorii internaționali au descris guvernarea socialiștilor drept o perioadă în care statul a fost acaparat de un singur partid, ceea ce a generat preocupări legate de democrație și de statul de drept.
Paralele între Berisha și Trump
Alfred Lela, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, a subliniat asemănările dintre Berisha și Trump, amândoi fiind persecutați de instituții interne și internaționale și vizați de sistemele de justiție din țările lor. Aceștia sunt descriși ca outsideri periculoși, care trebuie eliminați din peisajul politic.
Cariera lui Sali Berisha
La 80 de ani, Berisha este considerat părintele democrației albaneze, având un rol crucial în mișcarea de protest care a dus la căderea ultimului regim comunist din Europa în 1992. Deși a fost primul președinte ales democratic al țării, el a fost sancționat de administrația Biden în 2021 pentru acuzații de corupție. Aceasta a dus la un haos politic în cadrul Partidului Democrat, culminând cu expulzarea sa din grupul parlamentar și arestul la domiciliu.
Posibilități electorale și diaspora
Recent, sondajele sugerează că Partidul Socialist ar putea obține aproximativ 48% din voturi, în timp ce democrații ar fi cu cel puțin 10 puncte procentuale în urma lor. Totuși, introducerea votului din diaspora și credibilitatea scăzută a sondajelor ar putea aduce surprize. Partidul care reușește să obțină o majoritate parlamentară va forma noul guvern și va alege prim-ministrul.
Controversă și reacții internaționale
Berisha, care a fost declarat persona non grata de Statelor Unite, a respins acuzațiile de corupție, cerând dovezi pentru acuzațiile aduse de administrația americană. Aceasta a susținut că el a fost implicat în deturnarea fondurilor publice și intervenții în procesele publice în beneficiul propriu, afectând încrederea publicului în instituțiile guvernamentale. În ciuda controverselor, Berisha continuă să rămână o figură influentă în politica albaneză.
Desemnarea Politică în Albania
Albania se remarcă printr-o atitudine extrem de pro-americană, iar prezența liderului istoric al principalului partid de opoziție pe lista neagră a Statelor Unite este percepută de mulți albanezi ca o condamnare la moarte politică pentru formațiunea sa. Recent, LaCivita a declarat că statutul lui Berisha nu l-a descurajat, ci dimpotrivă, l-a inspirat în lupta sa pentru revitalizarea partidului, care se confruntă cu dificultăți după o perioadă de marginalizare politică.
Berisha, medic cardiolog de profesie, îmbină o imagine intelectuală cu un stil politic combativ. Acesta a afirmat că ancheta privind corupția internă, care a început după desemnarea sa în SUA și arestul la domiciliu, reprezintă un atac motivat politic. În semn de protest, a inițiat o mișcare de demonstrație, unde susținătorii săi au incendiat cauciucuri în fața primăriei din Tirana, au ars scaune în parlament și au distrus portrete ale liderilor partidului de guvernământ.
În timp ce se afla în arest la domiciliu, Berisha a comunicat cu susținătorii săi din apartamentul său din centrul capitalei, folosind un microfon pentru a le adresa mesaje prin fereastră. Aceasta a continuat până în noiembrie 2024, când a fost eliberat din arest.
Strategia lui Rama pentru Occident
Premierul Edi Rama, aflat la putere din 2013, a depus eforturi considerabile pentru a atrage atenția Occidentului. De la aparițiile la reuniunile de la Bruxelles îmbrăcat în pantaloni de trening și adidași, până la organizarea unor conferințe elaborate la Tirana, el a căutat să-și consolideze imaginea ca fiind preferatul Occidentului. Rama a colaborat cu consilieri de renume, inclusiv cu Alastair Campbell, strateg al Partidului Laburist britanic, pentru a asigura o victorie zdrobitoare în alegerile din 2013. Fostul premier britanic Tony Blair a avut, de asemenea, un rol în consilierea sa ulterioară.
Relațiile cu Trump și Proiectele Strategice
Democrații nu sunt singurii care caută să se apropie de cercul lui Trump. Într-un interviu din aprilie, Rama a declarat pentru Bloomberg că îl consideră pe Trump „bun pentru toată lumea”, afirmând că „Dumnezeu l-a salvat pe Trump” după tentativa de asasinat din iulie 2024, subliniind că acest lucru nu este doar pentru a face America măreață din nou, ci și pentru a stimula Europa să se unească.
Rama i-a oferit ginerelui lui Trump, Jared Kushner, unul dintre cele mai profitabile proiecte de dezvoltare din istoria modernă a Albaniei. Acesta include un contract de închiriere pe 99 de ani pentru insula Sazan, o fostă bază militară abandonată, și terenuri în delta râului Vjosa.
Impactul Tensiunilor Politice Asupra Aderării la UE
Tensiunile politice dintre democrații lui Berisha și socialiștii lui Rama riscă să afecteze ambițiile Albaniei de a adera la Uniunea Europeană, un aspect esențial pentru alegători. Valbona Zeneli, membră a grupului de reflecție Atlantic Council, a declarat că „abordarea conflictuală a acestor partide este ceea ce a împiedicat țara să își atingă potențialul maxim și să progreseze pe calea integrării în UE”.
Albania și perspectivele sale europene
Albania se află într-un moment crucial, cu un nou val de lideri și partide emergente, dar și cu o pauză între votul pentru liderul de partid și votul pentru platformele politice și politici. Spre deosebire de majoritatea vecinilor săi din Balcani, care sunt adesea implicați în dispute dificile ce au rădăcini în războaiele de dezintegrare ale Iugoslaviei din anii 1990, Albania, ca membru NATO, beneficiază de o opoziție regională și internațională limitată în ceea ce privește integrarea sa în Uniunea Europeană. În acest context, țara a reușit să acționeze ca un factor de stabilitate în regiune.
În prezent, Albania este considerată un candidat promițător pentru aderarea la UE, alături de Muntenegru, iar premierul Edi Rama s-a angajat să finalizeze acest proces până în 2030, un obiectiv pe care l-a subliniat în discursurile sale adresate alegătorilor cu ocazia alegerilor de duminică.
„Aceasta este ceea ce mă îngrijorează cel mai mult – după alegeri, dacă diviziunile din țară vor continua să încetinească progresul reformei și inițiativele care ar putea, în cele din urmă, să o scoată din acest proces de tranziție post-comunistă de zeci de ani”, a declarat un analist politic.
Secțiile de votare se deschid la ora locală 7:00 (08:00 ora României) și se închid la 19:00. Rezultatele sunt așteptate să fie anunțate luni.
