Adrian Năstase își exprimă dezamăgirea față de românii care nu au respectat memoria lui Ion Iliescu, etichetându-i drept „progresiști”

Alin
ModeratorAlin
1 Min Citire
Adrian Năstase își exprimă dezamăgirea față de românii care nu au respectat memoria lui Ion Iliescu, etichetându-i drept „progresiști”

Dezamăgirea lui Adrian Năstase față de români

Adrian Năstase își exprimă nemulțumirea că românii nu au respectat memoria lui Ion Iliescu, considerând că aceștia ar fi trebuit să observe doliu în semn de omagiu. Pe blogul său, Năstase compară acest comportament cu aducerea în țară a osemintelor lui Carol al II-lea, efectuată pe vremea când el era premier și Ion Iliescu președinte.

Doliul opțional și libertatea de exprimare

Fostul premier subliniază că doliul, stabilit prin hotărâre de guvern, nu este obligatoriu, ci opțional. El argumentează că fiecare persoană poate acționa conform dorințelor sale, iar actualul președinte nu era obligat să respecte o hotărâre de guvern în acest sens. Năstase menționează că nu sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru deschiderea cărților de condoleanțe la ambasade, subliniind că aceasta este parte din libertatea câștigată la Revoluție.

Compararea cu funeraliile lui Carol al II-lea

Adrian Năstase își amintește că, în perioada în care Ion Iliescu era președinte, a făcut demersuri pentru a aduce în țară osemintele lui Carol al II-lea, reușind să convingă pe Regele Mihai să accepte acest lucru, considerându-l o formă de respect față de un fost șef al statului. Năstase menționează că, deși Carol al II-lea nu a fost un sfânt, funeraliile au fost organizate cu onoruri militare la Curtea de Argeș.

Critica adresată “progresiștilor”

Năstase critică „neo-comuniștii” și afirmă că „progresiștii” au forme diferite prin care își arată respectul pentru istoria țării, sugerând că actuala generație nu acordă aceeași importanță memoriei lui Ion Iliescu.

Concluzie

Dezbaterea generată de opinia lui Adrian Năstase subliniază divergențele de perspective asupra respectului față de istoria recentă a României, evidențiind o ruptură între generații și interpretările diferite ale valorilor istorice.

Distribuie acest articol