Reabilitarea unei Victime a Violenței
O zicală veche din Coreea de Sud, care spunea că „femeile trebuie bătute la fiecare trei zile pentru un gust mai bun”, ilustrează mentalitatea patriarhală din anii 1960. Aceasta era perioada în care Choi Mal-ja a crescut într-un mic oraș din sud-estul țării, într-un context în care violența bărbaților împotriva femeilor era considerată normală. După ce a fost atacată de un bărbat care a încercat să o violeze, Choi a reacționat mușcându-i limba, însă a fost etichetată drept agresor și a fost condamnată pentru vătămare corporală gravă.
La acea vreme, Choi avea doar 18 ani și locuia cu familia sa. Acum, la 78 de ani, ea luptă să-și reabiliteze numele, sperând că astfel va deschide calea pentru alte victime ale violenței sexuale din Coreea de Sud, o țară cu o economie avansată, dar cu o societate profund patriarhală.
Procesul de Rejudecare
După ce cererea de rejudecare a lui Choi a fost respinsă de instanțele din Busan, ea a decis să își prezinte cazul la Curtea Supremă. Aceasta a hotărât în favoarea ei, retrimițând cazul la instanța din Busan, unde probele vor fi analizate în perioada următoare. Experții consideră că acest verdict ar putea rescrie precedentul juridic stabilit de procesul inițial, având implicații semnificative pentru alte femei în situații similare.
„Instanța trebuie să recunoască faptul că hotărârea sa nedreaptă a devastat viața unei persoane și să-și asume responsabilitatea printr-o judecată corectă acum”, a declarat Choi.
Un Incident Care a Schimbat Viața
Într-o seară de primăvară din 1964, Choi, pe atunci adolescentă, s-a oprit să ajute un bărbat care cerea indicații în Gimhae, provincia Gyeongsang de Sud. După ce i-a dat câteva informații, s-a întors să meargă acasă, dar bărbatul a atacat-o, punând-o la pământ. Choi a descris momentul ca fiind extrem de violent: „Mă simțeam amețită, ca și cum aș fi fost lovită în cap cu un ciocan”, a relatat ea într-o emisiune TV locală în 2020.
Choi a pierdut cunoștința pentru scurt timp, dar își amintește cum atacatorul a încercat să o forțeze. În cele din urmă, ea a reușit să scape mușcându-i limba. La mai bine de două săptămâni după incident, bărbatul, al cărui nume nu este menționat în documentele instanței, și prietenii săi au intrat în casa lui Choi și l-au amenințat pe tatăl ei.
Ignorând acuzațiile de agresiune sexuală, bărbatul a dat-o în judecată pe Choi pentru vătămare corporală gravă, iar aceasta a răspuns acuzându-l de tentativă de viol, violare de domiciliu și intimidare. Deși poliția a considerat argumentul de autoapărare al lui Choi ca fiind valid, procurorii din Busan au decis altfel, renunțând la acuzația de tentativă de viol împotriva atacatorului și acuzând-o pe Choi de vătămare corporală gravă.
În 1965, Choi a fost condamnată la 10 luni de închisoare și doi ani de probațiune, o pedeapsă mai severă decât cea a agresorului, care a primit doar șase luni.
Controversă în jurul cazului de violență sexuală din Coreea de Sud
Un recent caz din Coreea de Sud a generat discuții intense despre drepturile victimelor și prejudecățile sistemului juridic. O femeie, Choi Mal-ja, a fost victima unei infracțiuni sexuale, iar în timpul procesului, a susținut că a fost tratată ca un agresor. „Nu a fost nevoie de mult timp pentru ca victima să fie transformată în agresor și nici nu a fost nevoie de forța multor oameni”, a declarat Choi într-o scrisoare adresată Curții Supreme, în care solicita rejudecarea cazului său.
Încălcarea drepturilor în timpul procesului
Choi a afirmat că drepturile sale au fost încălcate pe parcursul anchetei și al procesului. Ea și susținătorii săi susțin că a fost încătușată și obligată să se supună unui test pentru a-și dovedi virginitatea, al cărui rezultat a fost ulterior făcut public.
Normele sociale și violența domestică
Până de curând, în Coreea de Sud, normele sociale au impus ca femeile să sprijine bărbații din familie. De exemplu, în perioada de după Războiul din Coreea, fiicele erau adesea trimise la muncă în fabrici pentru a contribui la educația fraților lor. Chung Chin-sung, profesor emerit la Universitatea Națională din Seul, a explicat că rolul femeilor era perceput ca fiind acela de a susține bărbații, iar societatea nu lua în considerare drepturile femeilor în contextul violenței sexuale.
În anii 1980, Coreea de Sud s-a concentrat pe reconstrucție, iar lupta pentru drepturile femeilor era văzută ca un „lux”. Kim Su-jeong, director al centrului Korea Women’s Hot-Line, a subliniat că abuzul fizic și agresarea sexuală erau atât de frecvente încât nu exista un limbaj adecvat pentru a le descrie.
Întrebarea controversată: Căsătoria cu agresorul?
În timpul anchetei, Choi a fost întrebată de către procurori și judecători dacă ar dori să se căsătorească cu agresorul său pentru a încheia cazul. Aceasta idee, conform căreia căsătoria ar putea „repara” rănile suferite, reflectă prejudecățile adânc înrădăcinate în societate. Wang Mi-yang, președinta Asociației Femeilor Avocate din Coreea, a declarat că hotărârea din 1965 evidențiază aceste prejudecăți și opiniile distorsionate asupra victimelor violenței sexuale.
O schimbare în mentalitate
Mișcările împotriva violenței sexuale au câștigat teren în anii 1990, promovând drepturile victimelor, inclusiv pentru „femeile de reconfortare”, care au suferit abuzuri sexuale din partea armatei japoneze în timpul și înainte de al Doilea Război Mondial. De-a lungul anilor, aceste victime și-au păstrat traumele secret, dar, în cele din urmă, au început să își împărtășească poveștile, marcând un pas important în lupta pentru dreptate și recunoaștere.
Schimbări semnificative în lupta împotriva violenței sexuale în Coreea de Sud
Mișcarea #MeToo a avut un impact profund în Coreea de Sud, devenind ceea ce Chung numește „prima mișcare MeToo” din țară. „Acești oameni au trăit timp de 70 de ani fără a putea vorbi despre experiențele lor, temându-se de stigmatizare… dar faptul că s-au expus public demonstrează o schimbare profundă în societate”, a declarat Chung.
Impactul mișcării #MeToo
În 2018, mișcarea globală #MeToo a câștigat avânt în Coreea de Sud, solicitând responsabilizarea bărbaților influenți și determinând guvernul să impună pedepse mai severe pentru infracțiunile de violență sexuală. Această schimbare de atitudine a inspirat-o pe Choi Mal-ja să ceară rejudecarea cazului său. „Viața fetei, care nu a avut niciodată ocazia să se dezvolte, a fost marcată de nedreptate… țara trebuie să îmi respecte drepturile umane”, a subliniat Choi în scrisoarea adresată Curții Supreme.
O schimbare de percepție
Kim, reprezentanta centrului de consiliere Korea Women’s Hot-Line, a afirmat că, deși mai sunt multe de realizat, percepția față de victimele violenței sexuale s-a schimbat considerabil. „Oamenii încep să înțeleagă că vinovatul este agresorul, nu victima, iar responsabilitatea de a pedepsi autorii și de a proteja victimele revine guvernului”, a adăugat ea.
Proteste și solidaritate
Cu sprijinul Korea Women’s Hot-Line, Choi a solicitat rejudecarea cazului său în 2020, dar instanța a respins cererea, considerând decizia inițială ca fiind „inevitabilă” în contextul vremii respective. Choi a caracterizat această hotărâre ca fiind „cu adevărat jenantă”. „Eram extrem de obosită, după un parcurs atât de lung, încât am vrut să renunț”, a scris ea în scrisoarea adresată Curții Supreme anul trecut. Totuși, a continuat să lupte.
O petiție inițiată de Korea Women’s Hot-Line a adunat peste 15.000 de semnături, iar Choi a organizat un protest de o lună în fața Curții Supreme, unde a strigat pentru justiție. În total, 42 de susținători, inclusiv Choi, au participat la protest, schimbându-și locurile în fiecare zi pentru a-și manifesta solidaritatea.
Victorie și rejudecare
Curtea Supremă a acceptat cererea de rejudecare, considerând mărturiile lui Choi despre modul în care procurorii au gestionat cazul drept „consistente” și „credibile”, subliniind că nu exista dovezi care să contrazică afirmațiile sale. „Fiecare picătură de apă a străpuns stânca. Când am aflat vestea, am strigat de bucurie!” a declarat Choi într-o conferință de presă transmisă în direct, după decizia din decembrie.
Rejudecarea va avea loc la Tribunalul districtual din Busan, instanța care a respins inițial cererea de rejudecare a lui Choi în 2021.
Un caz de referință pentru justiție
Lupta de lungă durată a lui Choi pentru dreptate este bine cunoscută în Coreea de Sud, iar cazul ei este citat în manualele de studiu pentru studenții la drept, ca exemplu de abuz de forță în autoapărare. O rejudecare favorabilă ar putea extinde definiția legitimei apărări și ar putea stabili noi protecții pentru victimele viitoare ale violenței sexuale, a adăugat Kim de la Korea Women’s Hot-Line. „Consider că acest caz va deveni extrem de important pentru recunoașterea pe scară largă a drepturilor victimelor”, a conchis ea.
Problemele drepturilor femeilor în contextul autoapărării
Un subiect de actualitate îl reprezintă drepturile femeilor în fața violenței domestice și sexuale. Recent, s-a discutat despre cazul unei femei din Coreea de Sud, care în 2017 a fost condamnată pentru vătămare corporală gravă, după ce a mușcat limba unui bărbat care ar fi încercat să o violeze. Tribunalul districtual din Incheon a recunoscut parțial vina bărbatului, însă femeia a primit o pedeapsă de șase luni de închisoare, urmate de doi ani de probațiune, invocându-se gravitatea prejudiciului și „eșecul de a ajunge la o înțelegere”.
Percepția asupra victimelor în societate și în sistemul judiciar
Experta Kim a subliniat că, în continuare, există o percepție în rândul anchetatorilor și al instanțelor conform căreia victimele sunt considerate responsabile pentru violența sexuală, mai ales în situațiile în care acestea se află în casa agresorului, consumă alcool împreună sau se află într-un loc izolat. Statisticile poliției arată că, în 2023, au fost înregistrate peste 22.000 de violuri și agresiuni indecente în Coreea de Sud. Totuși, nu se știe câte dintre victime au fost acuzate în urma încercărilor de autoapărare.
Apelul pentru schimbare
Kim a menționat că există încă numeroase cazuri în care dreptul femeilor la autoapărare nu este recunoscut. Într-o scrisoare adresată Curții Supreme, Choi a subliniat necesitatea schimbării convingerilor învechite care blamează victimele, afirmând că pentru a îmbunătăți drepturile femeilor în Coreea de Sud, este esențial ca instanțele să redefinească rolurile victimei și făptașului, să recunoască autoapărarea și să adapteze legislația existentă. „Cred că femeile vor putea să se protejeze de abuzurile sexuale și să creeze o lume fără violență sexuală numai atunci când instanța va redefini în mod incontestabil victima și făptașul”, a scris ea.
