Deschiderea Porților Postului Mare
Pe 23 februarie 2026, începe Postul Sfintelor Paști, coincizând cu sărbătoarea Sfântului Policarp în Biserica Ortodoxă.
Cine a fost Sfântul Policarp
Sfântul Policarp s-a născut în jurul anului 70 la Efes, în închisoare, deoarece părinții săi fuseseră arestați pentru credința lor în Hristos. La botez, a primit numele Pangratie. Potrivit scrierilor Sfântului Irineu, el a fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan.
După martirizarea părinților, a fost încredințat unei femei bogate și credincioase, Calista. Se spune că, în ciuda bunurilor ei, Pangratie a împărțit săracilor tot ce a găsit în hambarele ei. Datorită unei minuni, hambarele s-au umplut din nou, iar Calista i-a schimbat numele în Policarp, însemnând “cel cu multe roade”.
Policarp a fost hirotonit diacon și preot de către Sfântul Vucol, iar episcopii prezenți la înmormântarea acestuia l-au hirotonit episcop.
Vizita la Roma
Înainte de a fi martirizat, Policarp a călătorit la Roma pentru a rezolva disputa privind data sărbătoririi Paștelui. Existau două tradiții: unii celebrând Învierea Domnului pe 14 Nisan, iar alții în prima duminică după 14 Nisan. Deși nu au ajuns la un acord, au rămas uniți în credință.
Viziunea și martiriul
Cu câteva zile înainte de a fi martirizat, Policarp a avut o vedenie în care a văzut perna pe care dormea arsă în foc, ceea ce l-a făcut să înțeleagă că va fi aruncat în flăcări. La insistența proconsulului Quadrat de a blestema pe Hristos, Policarp a răspuns: “De 86 de ani îi slujesc și nu mi-a făcut niciun rău; cum pot eu să blestem pe împăratul meu, pe Acela care m-a mântuit?”
Refuzul său de a jertfi zeilor a dus la pedeapsa de a fi ars, însă focul nu s-a atins de el și a fost străpuns cu sabia, având un flux de sânge atât de mare încât a stins focul. La rugămintea evreilor, trupul său a fost ars.
Moștele și scrierile lui Policarp
Osemintele sale au fost considerate “mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul” și au fost luate de creștini. Sfintele moaște ale Sfântului Policarp se află în Franța, iar o parte se păstrează în Mănăstirea Zografu din Muntele Athos.
Sfântul Irineu al Lyonului menționează că Policarp a scris mai multe epistole pentru a întări Bisericile vecine, dintre care doar una a supraviețuit: Scrisoarea către Filipeni, păstrată în traducere latină. Aceasta conține învățături despre întruparea, moartea și învierea Domnului, precum și sfaturi practice pentru păstrarea credinței în Hristos.
Concluzie
Deschiderea Porților Postului Mare pe 23 februarie 2026, în contextul sărbătoririi Sfântului Policarp, subliniază importanța tradițiilor creștine și a martiriului în credința ortodoxă, inspirând generații de credincioși să își întărească legătura cu divinitatea prin post și rugăciune.
