Transferul Tezaurului Românesc
La 12 decembrie 1916, România a decis să transfere Tezaurul național în Rusia țaristă pentru a-l proteja de înaintarea Puterilor Centrale. Această decizie dramatică, garantată în scris de autoritățile ruse, s-a dovedit a fi cea mai mare pierdere patrimonială din istoria modernă a statului român.
Transportul Tezaurului
Între 12 și 14 decembrie, 17 vagoane au plecat din gara Iași spre Moscova, încărcate cu 1.738 de casete ale Băncii Naționale și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR, evaluat la peste 314 milioane de lei, a fost depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, iar inventarierea din 1917 a confirmat că toate valorile erau în concordanță cu declarațiile românești.
În vara anului 1917, un al doilea transport a dus valori suplimentare în Rusia, inclusiv bunuri de la Academia Română, Arhivele Naționale și muzee. În total, România a trimis la Moscova 91,48 tone de aur fin, alături de colecții, arhive și bunuri culturale de neprețuit.
Confiscarea Tezaurului
După Revoluția bolșevică, în ianuarie 1918, noua putere sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România și a anunțat confiscarea Tezaurului. Deși sovieticii au promis că îl vor „păstra pentru poporul român”, aurul nu a mai fost restituit niciodată.
Restituiri parțiale
În decursul secolului următor, România a primit doar trei restituiri parțiale în 1935, 1956 și 2008, fără a include aurul BNR. Pierderea Tezaurului a avut un impact grav asupra economiei interbelice și a rămas un punct sensibil în relațiile româno-sovietice și, ulterior, româno-ruse. BNR a menținut aurul în bilanțuri până în 1929, iar ulterior „pentru memorie” până în 1943.
Statutul actual al Tezaurului
În prezent, Tezaurul de la Moscova rămâne una dintre cele mai importante datorii istorice nerecuperate ale României. Deși comisii bilaterale au fost reluate după 2003 și documentele originale confirmă predarea legală a aurului, cea mai mare parte a Tezaurului nu a fost restituită. BNR afirmă că nu renunță la demersurile pentru recuperarea lui.
Concluzie
Pierderea Tezaurului românesc a avut consecințe grave asupra economiei naționale și a relațiilor internaționale, subliniind dificultățile în recuperarea bunurilor culturale și patrimoniale în contextul istoric complex.
